Etiopia a anunţat că a discutat luni la Addis Abeba despre cooperarea militară cu regiunea separatistă Somaliland, la o săptămână după ce a încheiat cu aceasta un acord maritim care alimentează tensiunile în Cornul Africii, transmite AFP, notează Agerpres.
În acelaşi moment, preşedintele somalez Hassan Sheikh Mohamud, care denunţă acest acord, a început o vizită în Eritreea vecină.
Prin acest acord, Etiopia, a doua cea mai populată ţară din Africa, obţine din nou un acces maritim pe care îl pierduse treptat după independenţa Eritreei în 1993 şi pe care îl revendica de atunci.
Guvernul somalez, care nu are decât puţină autoritate asupra Somaliland, a promis că se va opune prin toate mijloacele legale la ceea ce consideră drept o ‘agresiune’ şi o ‘încălcare flagrantă a suveranităţii’ sale.
În pofida acestor tensiuni, şeful armatei etiopiene, Birhanu Jula, ‘a discutat despre cooperare’ luni cu omologul său din Somaliland, Nuh Ismail Tani, potrivit unui comunicat al forţelor etiopiene, postat pe Facebook.
Între timp, preşedintele somalez Mohamud a sosit în capitala Eritreei, Asmara, unde a fost întâmpinat de omologul său Isaias Afwerki.
Preşedinţii urmau să discute în special despre ‘întărirea relaţiilor’ şi ‘dezvoltarea cooperării’ între cele două părţi, potrivit serviciilor lui Mohamud.
Eritreea, una din ţările cele mai izolate din lume, este condusă cu o mână de fier de Isaias Afwerki de la declararea independenţei de Etiopia în 1993.
După semnarea acordului maritim între Etiopia şi Somaliland, SUA, Uniunea Europeană, Marea Britanie, Uniunea Africană, Liga Arabă, Egiptul şi Turcia au chemat la respectarea suveranităţii Somaliei.
Somaliland, fost protectorat britanic cu acces la Golful Aden, şi-a proclamat independenţa de Somalia în 1991, când aceasta plonja în haos. Independenţa nu a fost recunoscută de comunitatea internaţională şi este combătută ferm de Mogadiscio.
Somaliland, republică autoproclamată cu 4,5 milioane de locuitori şi relativ stabilă în comparaţie cu Somalia, bate monedă proprie şi eliberează paşapoarte, dar lipsa recunoaşterii internaţionale o menţine într-o anumită izolare.
În octombrie 2023, prim-ministrul etiopian Abiy Ahmed a declarat că guvernul său nu va renunţa la a cere acces portuar, apreciind că însăşi supravieţuirea naţiunii este legată de Marea Roşie, dar dând asigurări că Etiopia nu va invada niciun stat vecin.
Tot luni, Djibouti a anunţat că urmăreşte cu ‘mare îngrijorare’ creşterea tensiunilor între Somalia şi Etiopia, pe care le-a chemat să dialogheze pentru rezolvarea crizei.
sursa – AGERPRES
