Eugen Rădulescu, unul dintre consilierii guvernatorului BNR, a dat de înțeles că e mai ușor să iei carnea din gura unui leu decât să elimini pensiile speciale. Acesta a mai susținut că, din câte știe, Guvernul chiar vrea să renunțe la o parte din banii din PNRR numai să nu se atingă de pensiile speciale. Totodată, Rădulescu a afirmat că nicăieri în lume nu se întâmplă ca unii oameni să iasă la pensie la 42 de ani, cum e în România, scrie b1tv.ro.
Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Politica Zilei”, moderată de Ioana Constantin pe B1 TV.
„Am văzut zilele trecute următoarea caricatură: Ați încercat vreodată să smulgeți o fâșie de carne din gura unui leu? Răspunsul era, evident, ”nu”.
Dar încercați să tăiați pensiile speciale și după aceea vi se va părea că e mai simplu să smulgi bucata de carne. Deci vorbim despre ceva care e considerat de cei care-l primesc un drept câștigat.
Vreau să vă spun că nu există nicăieri, în nicio țară civilizată, să ieși la pensie la 42 de ani. Nicăieri! Nu se poate așa ceva! E împotriva societății, chiar împotriva unora care ies la pensie. Bine, cei mai mulți nu stau acasă, se mai reangajează, dar să știți că vine ziua în care nici ei nu mai găsesc să se reangajeze și rămân oameni în toată putera cuvântului acasă și stau pe pensii foarte frumoase.
Așa ceva nu există nicăieri în lume și, din câte am înțeles, Guvernul nostru vrea să renunțe la banii din PNRR numai să nu se atingă de pensiile speciale. Așa că aici suntem”, a declarat Eugen Rădulescu, pentru B1 TV.
În aceeași emisiune, Eugen Rădulescu a explicat cât de gravă e situația bugetară a României: „Avem o situație extrem de severă a bugetului pentru că, cel puțin în ultimii 5 – 7 ani, a existat un avânt în a cheltui banul public. (…) am ajuns la fudul sacului, iar fundul sacului e mai la fund decât credeam la un moment dat, ca să zic așa, pentru că vorbim nu doar despre faptul că deficitul a ajuns la un nivel de țară în război. 8,6% deficit într-un an de pace, fără niciun eveniment extraordinar, e dincolo de cât poate fi considerat cât de cât acceptabil. (…) Problema pe care o văd mult mai serioasă este că măsurile care s-au adoptat până acum sunt numai atingerea ușoară a problemei și vedeți ce discuții formidabile sunt”.
