Vicepreședintele Parlamentului European, Nicu Ștefănuță, (Grupul Verzilor/ALE) s-a adresat, printr-o interpelare, Comisiei Europene în contextul decziei Meta de a renunța la verificarea conținutului de către fact-checkeri independenți în Statele Unite. Europarlamentarul solicită clarificări privind posibile implicații în Uniunea Europeană și conformitatea unei decizii similare cu legislația europeană, într-un context mai larg de reglementare a dezinformării.
Meta, compania care deține Facebook și Instagram, a anunțat săptămâna trecută că va opri programul de fact-checking în Statele Unite începând cu luna martie, înlocuindu-l cu note ale comunității. Această decizie a atras critici din partea experților, care subliniază că notele comunității au demonstrat o eficiență limitată în reducerea dezinformării electorale pe platforma X. Schimbarea ridică semne de întrebare privind impactul asupra proceselor democratice și a securității publice.
Comisia Europeană se află în proces de a transforma Codul de bune practici privind dezinformarea, adoptat în 2018 și care are, în prezent, caracter non-obligatoriu, într-un set formal de reguli care să funcționeze sub umbrela Actului legislativ privind serviciile digitale (Digital Services Act). În acest fel, companiile semnatare ar fi direct responsabile în gestionarea dezinformării pe platformele lor și ar putea fi sancționate în consecință.
Codul de bune practici privind dezinformarea este, în prezent, semnat de 44 de companii, inclusiv Google, Meta și TikTok și stabilește o gamă largă de angajamente și măsuri voluntare pentru a contracara dezinformarea online, cum ar fi transparența publicității politice și cooperarea în timpul alegerilor. Prin transformarea acestuia într-un Cod de conduită al Digital Services Act, semnatarii vor fi obligați să se conformeze cu principiile Actului legislativ privind serviciile digitale cu privire la atenuarea dezinformării.
În acest context, Vicepreședintele Nicu Ștefănuță a interpelat Comisia Europeană cu privire la stadiul implementării Codului de conduită, având în vedere impactul limitat al Codului de bune practici privind dezinformarea. Mai mult, ‘dacă Meta va adopta aceeași abordare în UE, va respecta în continuare Codul de bune practici privind dezinformarea, având în vedere că este semnatară a acestui Cod?’, a întrebat Ștefănuță.
De asemenea, Nicu Ștefănuță a întrebat Comisia Europeană dacă înlocuirea verificării faptelor cu note comunitare ar putea reprezenta o măsură suficientă pentru atenuarea dezinformării, fără a prezenta riscuri pentru procesele democratice, discursul civic, procesele electorale sau securitatea publică, având în vedere impactul limitat al acestora.
Executivul european a fost întrebat dacă a fost informat de către Meta cu privire la orice modificări aduse politicilor sale de moderare, precum și capacităților personalului de moderare a conținutului în UE.
‘Am văzut cu toții consecințele grave ale dezinformării, mai ales în contextul alegerilor prezidențiale din România. Este timpul ca platformele online să devină mai responsabile cu privire la conținutul afișat, iar Uniunea Europeană să devină mai fermă în sancționarea acestora, dacă se constată că legislația europeană nu este respectată’, declară Nicu Ștefănuță.
