Germania a făcut presiuni, luni, să obţină contracte pentru gaze naturale lichefiate (GNL) cu producătorii din Golf, iar alte state europene au evidenţiat măsuri de conservare a energiei, în timp ce livrările ruseşti au loc la niveluri foarte reduse, pe măsură ce iarna se apropie, transmite Reuters, citat de News.ro.
Berlinul a declarat că intenţionează să semneze contracte pentru GNL în Emiratele Arabe Unite, pentru a aproviziona terminalele pe care le construieşte, acum că gazoductul vital Nord Stream 1 din Rusia este închis, în timp ce Spania şi Franţa au subliniat planuri de urgenţă pentru a încerca să evite întreruperile de curent.
”Dacă totul merge bine, economiile în Germania sunt mari şi avem puţin noroc cu vremea, avem… şansa de a trece confortabil iarna”, a spus ministrul Economiei, Robert Habeck, după un tur al unui viitor terminal GNL din nordul Germaniei.
Scăderea bruscă a livrărilor din Rusia, care furniza anterior aproximativ 40% din necesarul de gaze al Uniunii Europene, a lăsat guvernele să caute resurse alternative de energie şi a stârnit temeri de posibile întreruperi de curent şi de o recesiune.
Rusia a dat vina pe sancţiunile occidentale impuse Moscovei pentru invadarea Ucrainei pentru împiedicarea livrărilor de conducte.
Politicienii europeni spun că Moscova foloseşte energia ca pe o armă.
Compania germană RWE a declarat că este ”în discuţii bune şi constructive” cu Qatarul despre livrările de GNL, înainte de o vizită planificată a cancelarului Olaf Scholz în Golf. Importatorul în dificultate Uniper a declarat că nu a ajuns încă la o înţelegere.
De asemenea, Germania va putea conta pe gazele care vor veni din Franţa din jurul datei de 10 octombrie, a declarat şeful autorităţii de reglementare a energiei CRE din Franţa, în urma unui anunţ al preşedintelui Emmanuel Macron că cele doiuă ţări se vor ajuta reciproc cu aprovizionarea cu energie.
Deşi livrările prin Nord Stream 1 s-au oprit, fluxurile de gaze ruseşti către Europa prin Ucraina, deşi mult reduse, au continuat.
În Franţa, şefa CRE, Emmanuelle Wargon, a spus că, dacă eforturile grupului energetic EDF de a repara reactoarele nucleare afectate de coroziune vor suferi întârzieri, măsurile ”excepţionale” din această iarnă ar putea include întreruperi localizate de electricitate.
„Dar nu vor exista reduceri ale livrărilor de gaze pentru gospodării. Niciodată”, a spus ea pentru postul franceinfo.
”IARNA DIFICILĂ”
În Pirinei, ministrul spaniol al Industriei Reyes Maroto a declarat că obligarea companiilor mari consumatoare de energie să se închidă în timpul vârfurilor de consum este o opţiune în această iarnă, dacă va fi necesar.
Companiile vor fi compensate financiar, a spus ea într-un interviu acordat agenţiei de ştiri spaniole Europa Press, adăugând că nu este nevoie să impunem astfel de închideri acum.
Şi finlandezii au fost avertizaţi de operatorul naţional de reţea Fingrid că ar trebui să fie pregătiţi pentru întreruperi de curent.
Reflectând perturbările cauzate pe întreg continent, comerciantul finlandez de energie Karhu Voima Oy a declarat că a depus cerere de intrare în faliment, din cauza creşterii puternice a preţurilor electricităţii.
Între timp, în Germania, Habeck a spus că Berlinul nu va lăsa marii importatori de gaze precum VNG să devină insolvenţi, în timp ce un purtător de cuvânt al Ministerului Economiei a spus că au loc discuţii ”concentrate” cu importatorul Uniper, referitoare la ajutorul necesar acestuia.
Economia Germaniei se contractă deja şi probabil că evoluţia sa se va înrăutăţi în lunile de iarnă, pe măsură ce consumul de gaze va fi redus sau raţionalizat, a anunţat luni banca centrală a ţării.
În Portugalia, guvernul a fost direct cu privire la preocupările sale.
”De la o zi la alta, s-ar putea să avem o problemă, cum ar fi faptul că nu ni se furnizează volumul de gaze care este planificat”, a spus ministrul Mediului şi Energiei Duarte Cordeiro, adăugând că Portugalia lucrează pentru a-şi diversifica aprovizionarea, pentru a spori securitatea energetică.
”Portugalia s-a pregătit, la fel ca toată Europa, pentru ceea ce va fi o iarnă grea”, a spus el, îndemnând Comisia Europeană să avanseze cu planurile pentru o platformă comună de cumpărare a gazelor din UE şi definirea preţurilor de import.
Rusia, care furniza aproximativ 40% din gazele necesare Uniunii Europene înainte de invazia sa din februarie în Ucraina, a declarat că a închis Nord Stream 1 deoarece sancţiunile occidentale i-au împiedicat operaţiunile.
Politicienii europeni spun că acesta este un pretext şi acuză Moscova că foloseşte energia ca pe o armă.
Cumpărătorii germani au rezervat pentru scurt timp, luni, capacitate pentru a primi gaz rusesc prin conducta Nord Stream 1, cândva una dintre principalele rute de aprovizionare cu gaze din Europa, pentru prima dată de când linia a fost închisă în urmă cu trei săptămâni. Dar au renunţat curând la cereri.
Nu a fost imediat clar de ce cumpărătorii au depus cereri de capacitate, când Rusia nu a dat nicio indicaţie că ar reporni livrările.
Între timp, Ucraina a acuzat forţele ruse că au bombardat lângă centrala nucleară Pivdennoukrainsk din regiunea Mikolaiv, din sudul Ucrainei.
De când forţele sale au fost alungate din Harkov, Rusia a tras în repetate rânduri asupra centralelor electrice, a infrastructurii de apă şi a altor ţinte civile, ceea ce Ucraina spune că sunt represalii pentru înfrângerile pe teren.
Moscova neagă că a vizat în mod deliberat civilii.
”ÎNAPOI ÎN TIMP”
Depozitele europene de gaze sunt acum pline în proporţie de 85,6%, iar cele din Germania în proporţie de aproape de 90%, arată date ale Gas Infrastructure Europe.
Stocurile vor continua să fie construite în continuare, sprijinite de finalizarea lucrărilor de întreţinere planificate şi de creşterea livrărilor norvegiene începând cu această săptămână”, au declarat analiştii de la Energi Danmark, într-o notă de dimineaţă.
Importurile de cărbune din Europa în 2022 ar putea fi cele mai mari din cel puţin patru ani, au spus analiştii.
”Europa se întoarce în timp”, a declarat Rodrigo Echeverridirector pentru cercetare la Noble Resources, în cadrul unei conferinţe.
Preţurile petrolului au stagnat luni, presate de aşteptările privind scăderea cererii globale şi de puterea dolarului american, înainte de o posibilă majorare creştere a dobânzii de referinţă, deşi îngrijorările privind oferta au limitat scăderea.
