EXCLUSIV Ministerului Mediului își dă cu stângu-n dreptul la Controale

    EXCLUSIV

Ministerului Mediului își dă cu stângu-n dreptul la Controale

  Marea acțiune de control a Ministerului Mediului la depozitul de deșeuri IRIDEX conține mai multe constatări și recomandări care se bat cap în cap cu alte recomandări pe care le-a făcut la același depozit cu ceva timp în urmă.

• Ministerul Mediului a anunțat concluziile acțiunilor de control la depozitul de deșeuri IRIDEX

• Documentele și argumentele care prezintă cum s-au încurcat în controale și recomandări echipele de control ale ministerului mediului

Ministerul Mediului a anunțat concluziile acțiunilor de control la depozitul de deșeuri IRIDEX 

    Ieri, 10 august, Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Cristiana PAȘCA PALMER, a susținut la sediul Ministerul Mediului, o sesiune de declarații de presă, alături de Comisarul General al Gărzii Naționale de Mediu, Bogdan TRIF, pe tema controlului încheiat de GNM la depozitul de deșeuri amplasat în Sectorul 1 al Capitalei (IRIDEX).

   În cadrul acestei conferințe, Cristiana Palmer a făcut public faptul că în urma acestor controale au fost dispuse de către comisari 21 de măsuri de remediere, care puse în aplicare vor conduce la eliberarea populației de acest  disconfort major.

    Mai mult decât atât, Ministrul mediului a precizat faptul că ”Asta înseamnă că IRIDEX are la dispoziție pentru a remedia toate deficiențele termenul legal de 60 de zile. Dacă nu o face, Garda de Mediu poate face solicitarea de suspendare a autorizației integrate de mediu, care presupune încetarea activitatii agentului economic.”

Au fost prezentate câteva probleme identificate de cei de mediu și anume :

1. Prima problemă: neacoperirea optimă a celulelor depozitului care nu se mai află în exploatare. În mod normal, aceste celule trebuie acoperite cu un strat de 50 de cm de pământ. Acolo, cele 6 celule în care nu mai pot fi depozitate deșeuri sunt acoperite cu un strat care nu depășeste în medie 20 de cm. Am constatat chiar porțiuni importante din celule în care deșeurile au ajuns la suprafața depozitului.
2. A doua problemă: puțurile de extracție a gazului. Acestea nu sunt etanșeizate optim, sunt corodate și nu au prevăzute sisteme de siguranță care să împiedice eliberările nepermise ale gazului de depozit în atmosferă.
3. A treia problemă: sisteme nefuncționale de colectare a levigatului. Comisarii au descoperit în foarte multe locuri din platformă acumulări necontrolate de levigat, care de asemenea degajă un miros insuportabil
4. A patra problemă: zona activă de depozitare a deșeurilor este dublă ca dimensiune fața de normativ. Aceasta are în prezent 5000 de mp față de 2500 mp cât este standard.
5. A cincea problemă: deșeurile provenite din stația de sortare sunt depozitate în spațiu deschis. Acestea sunt o sursă importantă de miros care este potențat de temperaturile ridicate.
6. A șasea problemă: depozitul este dotat cu o instalație de producere a energiei electrice prin arderea gazului de depozit. Avem suspiciuni că acest gaz nu este ars în totalitate în această instalație și este evacuat în atmosferă. Pentru un control riguros se va solicita agentiei de mediu, ca prin revizuirea autorizatiei să impună monitorizarea continuă sub controlul instituțiilor de mediu.

Documentele și argumentele care prezintă cum s-au încurcat în controale și recomandări echipele de control ale Ministerului Mediului

Vă prezentăm în exclusivitate o serie de extrase și documente care prezintă cum s-au încurcat în controale și recomandări echipele de la Ministerul Mediului.Un prim exemplu elocvent, este chiar și prima constatare pe care a prezentat-o Ministrul Mediului, Cristiana PAȘCA PALMER.

Conform acesteia

   ”Prima problemă: neacoperirea optimă a celulelor depozitului care nu se mai află în exploatare. În mod normal, aceste celule trebuie acoperite cu un strat de 50 de cm de pământ. Acolo, cele 6 celule în care nu mai pot fi depozitate deșeuri sunt acoperite cu un strat care nu depășeste în medie 20 de cm. Am constatat chiar porțiuni importante din celule în care deșeurile au ajuns la suprafața depozitului.”

    Doar că unele documente în urma altor controale recomanda ca depozitul să fie acoperit cu un strat care să nu depășească 20 cm…aici noi nu mai întelegem nimic…voi!?

Argumente impotriva raport GNM – IRIDEX

1. Extras din Raportul de Inspectie nr. 320/04.08.2016

Prin Nota de Constatare nr. 07 din 17.02.2015, pag. 6, masura nr. 3, reprodusa mai jos, GNM  a impus tocmai acoperirea cu pamant in grosime de 10-20 cm

In momentul de fata GNM considera ca aceasta acoperire este o neconformitate!!!!

2. Una dintre asa-zisele „neconformitati” invocate de GNM pentru sanctionare cu amenda contraventionala este:

   Fara sa se tina cont de prevederile din Normativul tehnic privind depozitarea deseurilor aprobat prin Ordinul 757/2004 care, la punctul 4.2.2.2, prevede: „O acoperire a deşeurilor menajere nu este necesară, dacă în ziua următoare se continuă depozitarea. Acest lucru este valabil numai pentru acele celule de depozitare care au fost proiectate la dimensiuni cât se poate de mici. Proiectarea dimensiunilor celulei în operare ţine cont de cantităţile de deşeuri livrate zilnic.”, ca urmare nu exista obligativitatea legala a limitarii suprafetei la  2500 mp si nici acoperirea nu este necesara. Mai mult, exista aprobarea Agentiei de Protectia Mediului Bucuresti pentru utilizarea foliei pentru acoperire periodica( zilnica).  Reiteram faptul ca depozitul functioneaza 24/24 si 7/7, deci NU EXISTA INTRERUPERE IN DEPOZITARE!!!

3. Multe din constatarile comisarilor GNM privesc unele puturi, care in opinia lor, „nu sunt etansate conform prevederilor impuse prin actele de reglementare”. Spre exemplu, un extras din Raportul de Inspectie:

    Se mentionează de către IRIDEX ca nu exista nici un put realizat din metal si ceea ce comisarii vad a fi metal corodat este un capac protector, iar  in Autorizatia Integrata de Mediu (actul de reglementare) nu sunt precizate ABSOLUT DELOC care ar putea fi masurile de etansare, in acest caz aplicandu-se prevederile Normativului 757, care, la pct. 3.5.2.1 prevede: „Puţurile de gaz trebuie să fie etanşe, pentru a nu permite pătrunderea aerului în interior” deci sa fie etanse fata de exterior in ceea ce priveste tubulatura si extractia gazului, ca sa nu patrunda aerul in interiorul depozitului, in nici un caz sa fie etanse puturile fata de masa si corpul depozitului!!!!!

4. O alta constatare a comisarilor GNM este: „La majoritatea puturilor realizate din metal se constata efecte evidente ale coroziunii.” . Bazat pe aceasta „constatare”, GNM-ul face apel la pct. 3.5.2.6 din Normativul 757, care se refera de fapt la tehnici de siguranta, dar in fig. 3.5.2.(a) din acelasi Normativ, se ilustreaza foarte clar faptul ca acele capete de protectie a putului realizate din metal, sunt de fapt protectii ale puturilor realizate conform normativului din materiale rezistente la coroziune si nu fac parte din sistemul de colectare gaz de depozit, asa cum este definit in Normativ!!!

4. O alta constatare a GNM, extras din Raportul de Inspectie:

Constatarea ca „in jurul putului se resimte disconfort olfactiv prin miros persistent de hidrogen sulfurat.” este o alegatie pur arbitrara si subiectiva, dat fiind faptul ca nu s-a demonstrat stintific prezenta H2S in zona respectiva si nici nu s-a cuantificat concentratia acestuia. Dealtfel chiar si acest „disconfort olfactiv” este o chestiune pur subiectiva, necuantificabila si in nici un caz sanctionabila, atata timp cat ne aflam intr-o arie destinata gospodariei comunale si nu intr-o „arie protejata”.

„Se constata ca acest put de extractie nu este etansat conform prevederilor impuse prin actele de reglementare”. Asa cum am mai spus, in AIM, nu se prevede nici o masura specifica sau tehnica pentru etansarea puturilor de extractie gaz. Puturile sunt realizate in conformitate cu prevederile Normativului 757/2005, fig. 3.5.2.(a) care NU prevede etansarea in jurul putului. Conform aceluiasi normativ, de-abia in faza de inchidere definitiva, conf. fig. 3.5.2. (b) se prevad unele masuri de etansare, in sensul pozarii in jurul putului a unui con de argila, dar in acest moment, depozitul NU se afla inca in faza de inchidere definitiva.

După efectuarea acestor verificări, inspectorii au menționat în Raportul de Inspecție o serie de așa-zise neconformități, care au dus la sancționarea cu amenda contravențională, pentru „neasigurarea masurilor eficiente de control a emisiilor de gaz”, respectiv ”neasigurarea masurilor pentru diminuarea mirosurilor”.

In opinia noastră, constatările inspectorilor și modul în care aceștia interpretează prevederile Aut Integrate de Mediu ( AIM) dar și cerințele legislative, sunt profund subiective și răuvoitoare, în sensul identificării unor neconformități formale,nespecificate in vreun act normativ si care nu demonstrează ca disconfortul sesizat de populație provine în mod indubitabil din activitatea CMID IRIDEX.

Constatările făcute la fata locului, prin care în jurul unor puțuri „se resimte disconfort olfactiv prin miros persistent de hidrogen sulfurat” sunt constatări arbitrare și subiective, atâta timp cat la măsurare, chiar pe conductele de gaz, concentrația de H2S a fost de cca. 0,2%, menționată inclusiv în raportul de inspecție!!!!

Menționăm ca Legea 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător in zonele protejate, nici măcar nu include H2S în lista poluanților!!!!!

Precizam ca tehnologia actuala de eliminare a deșeurilor prin depozitare, aplicată în mod curent atât în Romania, cât și în Europa și la nivel mondial, este o metodă care presupune implicit apariția unor mirosuri, motiv pentru care legea impune o distanta de 1 000 m fata de zonele locuite și de asemenea, masuri pentru diminuarea mirosurilor,  în nici un caz eliminarea lor completă, aceasta fiind o imposibilitate din punct de vedere tehnico-economic.

Deși societatea noastră a luat masuri active de diminuare a mirosurilor, acestea nu sunt considerate in mod arbitrar insuficiente de către GNM, care considera ca sancționarea cu amenda poate conduce la eliminarea mirosurilor din zonele aflate la 3-5 kilometri distanta de CMID IRIDEX, în situația în care nu sunt identificate/cuantificate nici măcar sursele locale din acele zone!!!!

Prin acest control, se dovedește încă odată, superficialitatea și reaua-voință cu care este tratată activitatea CMID IRIDEX, în condițiile în care acest obiectiv este în mod evident, un amplasament care contribuie activ la reducerea impactului asupra factorilor de mediu, prin:

• eliminarea controlată și în condiții reglementate a unor cantități semnificative de deșeuri generate de o populație de cca. 600 000 de oameni;
• adoptarea și implementarea unor masuri active de diminuare a mirosurilor (instalație de dezodorizare pe zona activa, acoperirea bazinului de levigat, etc.);
• reintroducerea în circuitul economic a produselor secundare rezultate din gestionarea deșeurilor, cum este valorificarea energetica a gazului de depozit.

Comoditatea autorităților în a identifica sursele reale de emisii punctuale și discontinue, cu producerea unui disconfort pe perioade scurte și cu intensități care deranjează cetățenii,  fac ca organele de control sa revină obsesiv la obiectivul nostru, în încercarea de a demonstra posibile neconformități, pentru ca multe din celelalte surse nu sunt în responsabilitatea vreunui agent economic care poate fi tras la răspundere (vezi rețelele de canalizare din cartierele nou construite sau zonele mlăștinoase din apropierea lor, dar și alte activități nereglementate de gestiune a deșeurilor)

Așa cum am mai arătat, activitatea noastră se desfășoară 24/24, fără intermitențe, deci daca sursa mirosurilor ar fi activitatea din CMID, disconfortul ar fi permanent și nu doar în anumite perioade și locații.

In opinia noastră, deși societatea noastră este implicata activ și direct, alături de autorități, în rezolvarea unor probleme stringente de mediu, modul în care anumite grupuri de interese își focalizează forțele în încercarea de a determina sancționarea sau chiar stoparea activității CMID IRIDEX, este o tentativa de distrugere a capitalului privat romanesc și de eliminare neconcurențială a unui actor important din domeniul managementului deșeurilor.Sursa: Documentele, opinia și interpretarea de sub fiecare print screan aparțin societății iridex, nu este interpretarea și opinia redacției.

După conferința de presă de la Ministerul Mediului, Liviu Birău, directorul depozitului de deșeuri IRIDEX a făcut o serie de declarații, ironizând practic aceste controale :

„Au venit cu nasurile lor calibrate după nu ştiu ce standard, nu au avut niciun fel de aparat de măsură. 23 00 au constat că am acoperit cu 15- 20 de cm de pământ, aşa cum dispuseseră o măsură în luna aprilie, şi în luna august, nu a mai fost bună măsura, ne-au pus să acoperim până la 50 de centimetri”.

ecopolitic.ro