EXCLUSIVITATE

Țeapă de proporții la Complexul Energetic Oltenia!?

În loc de 780 de mii de euro garanție s-au găsit doar 600 ron în cont!?

    Scandalul din jurul contractului dintre Complexul Energetic Oltenia și BVA Coal SRL, încheiat în decembrie 2014 şi  început din ianuarie 2015,  având o valoare de 15,6 milioane de euro este departe de a se fi încheiat.Ultimele dezvăluiri date în exclusivitate pentru ecopolitic.ro din interiorul CEO scot la iveală două lucruri : 

1) A fost modificat contractul cu sârbii de la BVA Coal SRL prin Schimbarea scrisorii de garanţie în bilete la ordin?!

2) Biletele la ordin trebuiau executate în data 19 august, garanţia de 780 de mii de euro,prevăzută în contract, în cazul nerespectării lui, trebuia să fie în cont doar că surprizăăă : În contul firmei erau numai 600 de lei?!

„Cel mai bun contract semnat vreodată de CE Oltenia“,

aşa era prezentat de Laurenţiu Ciurel, a fost suspendat pe perioadă nedeterminată.

Surse foarte credibile ne-au dezvăluit ultimele date din spatele acestei afaceri dintre Complexului Energetic Oltenia și BVA Coal SRL.În primul rând, managerul Laurenţiu Ciurel, a ”omis” să spună că a fost modificat contractul prin schimbarea scrisorii de garanție în bilete la ordin iar în data de 19 august biletele trebuiau executate, doar că firma BVA Coal SRL a avut în cont doar 600 ron în loc de 780 de mii de euro.
    Mai mult decât atât managerului Complexului Energetic Oltenia, Laurenţiu Ciurel a spus tot timpul că aceste garanții sun avalizate de bănci doar că…s-ar părea să nu fie.

Ciurel a sperat până în ultimul moment că la data în care biletele la ordin trebuie executate, respectiv 19 august, garanţia de 780 de mii de euro,prevăzută în contract, în cazul nerespectării lui, va fi în cont. Angajaţii CEO au avut însă o surpriză de proporţii. În contul firmei erau numai 600 de lei. Aceasta este suma încasată de compania de stat. Şi nici nu va mai vedea vreun leu sau euro, pentru că reprezentanţii firmei din Constanţa au acţionat deja Complexul în judecată pentru a obţine o ordononanţă preşedinţilă pentru obligaţia de a nu face, adică să nu plătească cei 780 de mii de euro. Un al doilea dosar se află tot pe rolul Tribunalului Gorj, pentru procesul de fond, iar instanţa urmează să stabilească dacă firma din Constanţa trebuie să plătească sau nu această garanţie.

De ce a acceptat Ciurel schimbarea scrisorii de garanţie, în bilete la ordin?

Aceleaşi surse ne dau 3 variante la această întrebare:

1.Ciurel este “naiv” să nu spunem altfel, şi i-a crezut pe cuvânt pe cei de la BVA Coal, cum că prin aceste bilete la ordin, 8 la număr, contractul se va desfăşura corect, iar ei vor depune banii în bancă la executarea lor. Prin biletele la ordin, banii trebuie să fie depuşi în cont, la data emiterii lor, ulterior pot fi retraşi. Dacă biletele erau avalizate , cum spune Ciurel presei naţionale, banca ar fi trebuit să dea banii companiei, chiar dacă firma nu îi avea în cont. Acesta este motivul pentru care Ciurel minte.

2.Ciurel a vrut neapărat să pună mâna pe acest contract, deoarece la momentul semnării lui, CEO era pe o pierdere de 700 de milioane de lei şi a crezut ca este o gură de oxigen. Dacă nu accepta biletele la ordin, contractul pica, deşi era o licitaţie deja controversată şi nu mai putea da înapoi. Prin scrisoarea de garanţie, BVA trebuia să depună în 15 zile de la semnarea contractului cei 780 de mii de euro şi să rămână în bancă până la finalizarea contractului. Nu avea de unde, pentru că era o firmă înfiinţată dubios cu câteva luni înainte de licitaţie şi cu un capital social de câteva sute de lei.

3.Ciurel a fost cel care a propus schimbarea scrisorii de garanţie în bilete la ordin, fiind pe mână cu asociaţii BVA Coal.

   Oricum, reprezantanţii BVA Coal nu vor păţii nimic, deoarece biletele la ordin fără acoperire nu reprezintă infracţiune. Singurul lucru posibil este ca bunuri din firmă să fie executate. Însă, Curtea de Conturi, a arătat în urma unui control că Ciurel a prejudiciat compania prin acest contract cu aproximativ 19 milioane de euro, deoarece a vândut tona de cărbune, sub costul de producţie, adică cu 13 euro. Deci, cel care ar putea să plătească acest contract este Ciurel.

Contractul cu sârbii are şi el un dosar penal pentru infracţiunea de abuz în serviciu, in rem, deocamdată.