„O știre aparent banală legată de numărul oficial de alegători provoca un adevărat iureș printre cititori. Mulți s-au arătat neîncrezători în informațiile date publicității și ne-au cerut, prin diverse canale, să facem lumină. Și ce prilej mai bun pentru a face asta dacă nu chiar alegerile”, scrie cotidianul.ro.
„Iată faptele:
- Înaintea alegerilor recent încheiate, BEC a dat publicității numărul total de alegători români înscriși în listele electorale permanente: 18.267.997.
- Conform legii, sunt înscrişi în Registrul Electoral cu adresele din străinătate, alegătorii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate care fac cereri în acest sens la misiunile diplomatice şi oficiile consulare, până cel mai târziu cu 25 de zile înainte de data votării.
Din totalul de alegători înscriși în Registrul electoral, exceptându-i pe cei cu drepturile de vot radiate, un număr de 700.843 de cetățeni români cu drept de vot au domiciliul sau reședința în străinătate și sunt posesori de pașaport CRDS.
Numărul de votanți precizat inițial de BEC (18.267.997) pare neverosimil, în condițiile în care în decembrie 2022, Institutul Național de Statistică a publicat rezultatele provizorii ale recensământului. Informațiile de atunci arătau că populația rezidentă a României este de 19.053.815 persoane.
De asemenea, conform Worldmeters, populația României se ridică astăzi la aproximativ 19 632 000 de persoane (cifre in dinamică).
Este imposibil, așadar, ca dintr-o populație de 19 632 364 de persoane să avem peste 18 milioane de alegători. Nemaipunând la socoteală și faptul că în grupa de vârstă 0-17 ani, deci nevotanți, sunt câteva milioane. Mai exact: 3,796 milioane. Astfel, INS precizează că ”La 1 ianuarie 2024 numărul copiilor cu vârsta cuprinsă între 0-17 ani care aveau domiciliul în România, a fost de 3.796.400. Ponderea minorilor în totalul populaţiei după domiciliu a fost, la 1 ianuarie 2024, de 17,4%, în scădere faţă de anii anteriori”.
Ar rezulta, așadar, că populația cu drept de vot s-ar ridica la putin peste 15.200.000 de alegători. De unde atunci numărul scos de BEC?
Un alt aspect care merită amintit în acest context este, evident, cel al românilor stabiliți peste hotare. În 2019, spre exemplu, ministrul de atunci al Românilor de Pretutindeni, Natalia Intotero, declara că cele mai recente statistici arată că aproximativ 9.700.000 de români sunt plecaţi în afara graniţelor.
De asemenea, conform datelor oficiale ale Ministerului de Externe, în 2021, în străinătate trăiau, oficial, cu reședință sau domiciliu, 5.705.942 de români. În top cinci, se aflau Italia – 1.137.728 de români, Spania – 1.087.923 de români, Marea Britanie – 949.810 de români, Germania – 826.154 de români, SUA – 464.814 de români. Duminică, din diaspora, au votat 216.000 de români la alegerile europarlamentare de duminică.
Numărul de voturi de la europarlamentare
După alegeri, tot de la BEC aflăm că la 19 854 de secții din totalul de 19 870 au votat deja 9. 441 036. La o prezență la vot de aproape 50%, înseamnă că numărul de votanți se ridică la peste 18.880.000. Dacă adunăm la aceștia cei 3.7 milioane de minori, ar însemna că România are o populație de peste 22 de milioane de oameni. Fără cei 5-7 milioane de conaționali stabiliți în străinătate. Așadar, din nou, faceți dvs. calculele și veți avea aceeași întrebare: Cine și unde greșește? Ori la recensământ nu s-au dat datele reale, ori cineva acum a umflat datele.
In lumina acestor informații, ar fi interesant de aflat:
Cine are interes ca România să pară că are mai mulți alegători de câți sunt de fapt?
Cum de UE nu zice nici pâs, mai ales că e puțin probabil să nu știe situația? Are nevoie de un număr mai mare de europarlamentari români? Dacă da, de ce? (Important de precizat: functie de numărul de alegători, UE stabileste și numărul de parlamentari europeni arondat fiecărei tări)
Este situația asta mai ales în favoarea celor care vor să aibă loc de întors când e vorba să mai aranjeze lucrurile?
Situația UDMR la europarlamentare
UDMR a adunat 579 071 de la votanții din țară și din străinătate. Nimic ieșit din comun, dacă nu am lua lucrurile la puricat. Tot cu date la îndemâna oricui pe net. Rezultatele oficiale ale recensământului din 2022, care reflectă situaţia de la 1 decembrie 2021, au indicat 19.053.815 locuitori în România, dintre care 1.002.151 s-au declarat maghiari. Dintre aceștia, conform statisticilor, în medie, aproape 18% sunt minori. Adica nu au drept de vot. Adică, 180.000 de mii. Scăzându-i din numărul total de români de etnie maghiară, ar rezulta că numărul total de votanți maghiari din România este de 822.000. Dintre aceștia, au ieșit la vot cel mult 420.000 dacă ar fi să luăm tot media pe România. Deși, în județele preponderent maghiare, procentul de votanți nu a excelat, trecând puțin peste 50%. Asta înseamnă că, și dacă ar fi votat toți pentru UDMR, tot nu iese numărul anunțat oficial. Cel de aproape 580 000 de voturi la europarlamentare (578 833 mai exact)?? Și chiar să fi votat toți maghiarii cu UDMR?
Nu ține nici faza cu Diaspora, fiindcă acolo au votat în total 2186 de persoane pentru UDMR. O arată datele BEC pentru secțiile din străinătate”, arată cotidianul.ro.
