FICSIMM: ANAF pedepsește firmele care investesc și cresc. Rambursarea TVA devine credit forțat pentru buget

Federația pentru Inovare și Competitivitate Sustenabilă în IMM-uri (FICSIMM), membră a Confederației Patronale Concordia, a trimis observații pe proiectul ANAF de schimbare a procedurii de rambursare a TVA (OPANAF nr. 352/2022). Proiectul a fost publicat pe 10 august 2026, iar consultarea publică se închide pe 20 august 2026.

Proiectul introduce 14 situații noi de risc, verificate la fiecare decont, pentru toate firmele.E suficientă o singură situație de risc ca firma să treacă de la rambursarea rapidă (cu control ulterior) la o inspecție fiscală înainte de rambursare, care durează 90 de zile și poate fi prelungită fără limită. În plus, timpul de analiză a dosarului se triplează: de la 5 la 15 zile lucrătoare, chiar și pentru firmele fără nicio problemă.

FICSIMM atrage atenția că o consultare de doar 10 zile, în plină vacanță de vară, este nepotrivită pentru o schimbare atât de mare. De aceea, federația cere o dezbatere publică, potrivit art. 7 alin. (9) din Legea nr. 52/2003, înainte ca ordinul să fie adoptat.

De ce IMM-urile sunt cele mai afectate

• Firmele tinere sunt automat „la risc”. O firmă înființată cu mai puțin de 6 luni înainte de decont este considerată, prin regulă, un risc, deși firmele noi, aflate în plină investiție, au în mod normal TVA de recuperat înainte să înceapă să vândă. Se pedepsește startul, nu frauda.
• IMM-urile riscă să fie scoase din lanțurile de furnizori. Dacă un furnizor mic, nou sau afiliat devine „risc” pentru rambursarea clientului, companiile mari vor prefera să nu mai lucreze cu furnizori IMM. Așa apare o barieră care lovește direct competitivitatea firmelor mici și mijlocii.
• Investițiile sunt văzute ca semnal de risc. Când suma cerută la rambursare crește mult, pentru că firma a cumpărat un utilaj, a construit o hală sau derulează un proiect PNRR, se declanșează automat filtrul de risc. Antreprenorul care investește e tratat mai suspicios decât cel care stă pe loc.
• Banii IMM-urilor sunt cei mai greu de înlocuit. Firmele cu drept legal la rambursare rămân fără acei bani luni de zile, iar inspecțiile sunt supraîncărcate cu controale pentru câte o singură lună. Pentru un IMM fără rezerve și cu credit scump, câteva luni de TVA blocată pot însemna diferența dintre a continua și a intra în insolvență.
• A fi corect devine riscant. Corecturile legale de erori, modul normal prin care contabilii țin evidența corectă, devin criterii de risc. Iar pragurile „semnificativ”, „frecvență ridicată” nu sunt clar definite: nicio firmă nu poate ști din timp dacă decontul ei va fi reținut.

„Nu contestăm dreptul statului de a lupta cu frauda — îl cerem noi înșine, pentru că frauda lovește exact firmele corecte, prin concurență neloială. Dar aceste criterii propuse de ANAF nu luptă cu frauda, ci pedepsesc firmele care investesc, exportă și cresc. TVA-ul de rambursat este banul firmei, deja plătit furnizorilor,  nu un cadou de la stat. Când îl ții blocat luni de zile pe bază de presupuneri, transformi rambursarea într-un împrumut forțat, cu dobândă zero, dat de antreprenorii corecți statului. Pentru un IMM, asta nu e o cifră, ci reprezintă chiria, salariile și comanda următoare”, a declarat Mirabela Miron, Președinta FICSIMM și membră a Consiliului Director al Confederației Patronale Concordia.

„Șapte dintre cele 14 criterii încalcă deciziile Curții de Justiție a UE, care a interzis clar amânarea rambursării pe bază de calcule automate, tratamentul mai dur al firmelor noi ca simplă categorie și mutarea răspunderii pentru greșelile furnizorului pe umerii cumpărătorului. România a mai pierdut la Luxemburg, în cauzele Paper Consult și Zabrus Siret, pe mecanisme asemănătoare. Nu are sens să reconstruim, cu bună știință, exact ce am fost deja obligați să dărâmăm. Cerem eliminarea criteriilor incompatibile, praguri numerice clare pentru cele rămase și o clauză de bună-credință pentru relația cu furnizorii”, a adăugat Loredana Mihăilă, vicepreședintă națională FICSIMM.

Solicitările FICSIMM

• eliminarea criteriilor care încalcă dreptul european (nr. 5, 6, 7, 11, 12, 13 și 14 din anexa nr. 6 a proiectului);
• praguri numerice clare pentru toate criteriile „semnificative”, publicate în anexă, plus o clauză clară de bună-credință pentru furnizori;
• rambursarea părții din decont care nu e contestată, plus un document oficial de înscriere în baza de risc, comunicat firmei și contestabil;
• neaplicarea noilor reguli deconturilor aflate deja în lucru;
• o analiză de impact asupra IMM-urilor (testul IMM, din Legea nr. 62/2014) și asupra capacității reale de control, înainte de adoptare;
• o dezbatere publică (art. 7 alin. (9) din Legea nr. 52/2003). 10 zile în plină vară nu sunt suficiente pentru o consultare reală cu mediul de afaceri.

FICSIMM a trimis observațiile în termenul legal, pe portalul ANAF, împreună cu analiza detaliată a celor 14 criterii și cu jurisprudența europeană relevantă. Federația va susține, alături de celelalte organizații patronale, inclusiv în cadrul Confederației Patronale Concordia, un mecanism de control axat pe frauda reală, nu pe transformarea rambursării de TVA într-o sursă temporară de bani pentru buget, pe seama firmelor.