„Ieri, Ilie Bolojan a dat măsura întregii sale „măreții”. A arătat din nou, dacă mai era cineva în țara asta care nu știa deja, că nu dă doi bani pe români și pe problemele lor. Nu îi pasă nici cât negru sub unghie că, în numai zece luni, a reușit să dea țara de gard. Iar acum, în loc să oprească motorul și să coboare de la volan, apasă inconștient pe accelerație, doar-doar dărâmă și gardul. Poate numai așa, după ce va termina de distrus și de pus la pământ tot ce se mai poate distruge, va pleca și ne va lăsa în pace. „Kamikaze” Bolojan este tot ce se putea întâmpla mai rău României. Nu pentru că ar fi o excepție, ci pentru că este încununarea perfectă a dezastrului început de Orban și continuat de Cîțu și Ciucă. Este apogeul premierilor liberali din ultimii ani, expresia supremă a guvernărilor PNL-USR și a unor politici profund falimentare de dreapta”, scrie, pe Facebook, Mihai Fifor (PSD).
„Din păcate, românii uită prea ușor dezastrul lăsat în urmă de aceste guvernări. Se uită prea ușor măsurile lui Orban privind liberalizarea haotică a prețurilor la energie, de unde inflația a luat-o razna. Se uită prea ușor refuzul programatic al premierilor liberali de a proteja categoriile vulnerabile, oamenii cu venituri mici și pensionarii.
Se uită prea ușor cum Cîțu a îndatorat țara de vor plăti și nepoții nepoților noștri. Se uită prea ușor cine a aruncat deficitul în aer. Se uită prea ușor jaful din pandemie. Nu cumva premierii liberali? Orban, Cîțu, Ciucă? Uităm așa de repede?
Iar peste toate acestea a venit apostolul austerității Bolojan, care, în numele „reformei”, a reușit în numai zece luni să blocheze consumul și investițiile, să arunce inflația în aer, să sufoce capitalul românesc, să împingă economia în recesiune și să aducă milioane de români cu apa la gură.
A reușit să dea tun după tun. Totul pentru cei de la masa mare a guvernării sale. Nimic pentru românii umiliți și sărăciți.
Uităm chiar așa de ușor cu cât cinism a început Bolojan marea reformă: luând de la mame, veterani, foști deținuți politic și profesori?
O politică eminamente împotriva românilor. O agendă profund anti-românească. O agendă dictată de luni de zile de grupuri de interese mufate la banul public, pe care Bolojan nu doar că nu a îndrăznit să le atingă nici cu o floare, dar le-a hrănit în continuare cu succes.
Ieri nici nu putea lua altă decizie.
Evident că Bolojan nu se dă dus de la Victoria nici cu descarcerarea. Nu dă drumul puterii din care își hrănește gașca. Nu poate. Fără Palatul Victoria este mort politic. Dispare. Devine irelevant. Și știe foarte bine asta.
Decuplarea PNL-USR de la robinetul de bani și influență este devastatoare pentru baronul de Bihor. Pierderea privilegiilor și sinecurilor de către armata lor de flămânzi înseamnă sfârșitul carierei sale politice.
Să rămână fără secretari de stat, șefi de agenții, prefecți, subprefecți și directori este apocalipsa pentru Bolojan.
Rămânerea lui la butoane este, în schimb, apocalipsa pentru români.
Bolojan alege, ca în toată cariera sa, pentru el, nu pentru cetățeni. Nu pentru români. Iar oricine a fost naiv să creadă că va da drumul puterii ușor s-a înșelat. Nu are cum. Nu poate.
De aceea a luat decizia de ieri, târându-i după el și pe liberali. Ține țara captivă nu doar din vanitate, ci din pur instinct de supraviețuire.
România are nevoie ca de aer de un nou început. Bolojan are nevoie ca de aer de doar de încă o zi la putere. Din această contradicție se naște întreaga criză prin care trece astăzi țara. Criza economică, criza socială și blocajul politic care poartă aceeași unică semnătură: Ilie Bolojan. Consecința directă a unui eșec pe care autorul său refuză să și-l asume. Motiv pentru care ține România captivă pentru a-și prelungi propria supraviețuire politică. Românii? Un fleac…”, scrie Fifor.
