O misiune a Fondului Monetar Internaţional, condusă de Jan Kees Martijn, va veni luni la Bucureşti, pentru a analiza recentele evoluţii economice şi financiare şi pentru o revizuire a prognozelor macroeconomice.
„O misiune FMI, condusă de Jan Kees Martijn, va vizita Bucureştiul din 29 ianuarie până la 1 februarie 2024 pentru o vizită cu caracter obişnuit. Echipa Fondului va analiza recentele evoluţii economice şi financiare şi va realiza o actualizare a perspectivelor macroeconomice”, se arată în anunţul FMI semnat de Geoff Gottlieb, reprezentant regional al FMI pentru Europa Centrală, de Est şi de Sud-Est.
Ultima vizită la Bucureşti a echipei FMI condusă de Jan Kees Martijn, şeful misiunii pentru România, s-a derulat în perioada 25 septembrie – 4 octombrie 2023, şi a fost realizată pentru analiza anuală a economiei în baza Articolului IV.
Fondul Monetar Internaţional estimează o creştere economică de 2,3% pentru România în 2023 şi un deficit bugetar de 6% din PIB şi recomandă autorităţilor de la Bucureşti reforme adiţionale care să reprezinte 2% din PIB.
Într-o conferinţă de presă susţinută la finalul consultărilor, Kees Martijn a precizat că pachetul fiscal adoptat în toamna anului trecut de Guvern este un pas în direcţia potrivită, arătând însă că este nevoie şi de alte reforme.
„Alte reforme în ceea ce priveşte taxele sunt necesare pentru a creşte veniturile, eficienţa şi corectitudinea. O creştere a veniturilor de peste 2% din PIB în afara celor aduse de pachetul fiscal recent va fi necesară în următorii doi ani”, subliniază FMI.
Experţii FMI au arătat, la momentul respectiv, că principalele măsuri la care autorităţile de la Bucureşti ar trebui să se gândească sunt: eliminarea scutirilor, privilegiilor şi lacunelor rămase, o nouă eficientizare a TVA, implementarea unui impozit reformat pe proprietate şi utilizarea politicii fiscale pentru a promova utilizarea eficientă a energiei şi, mai larg, încurajarea tranziţiei la o economiei cu emisii neutre de carbon.
Potrivit sursei citate, pachetul fiscal adoptat va duce la un deficit bugetar de 5% din PIB în 2024, însă va fi nevoie de noi ajustări pentru că, aşa cum s-a convenit cu Comisia Europeană, deficitul trebuie să scadă sub 3% din PIB.
Experţi FMI au menţionat, în context, că noul pachet fiscal lărgeşte baza de impozitare şi îmbunătăţeşte veniturile prin eliminarea scutirilor pentru angajaţii din agricultură, construcţii, procesarea alimentelor şi IT precum şi limitarea numărului de bunuri care beneficiază de o cotă redusă de TVA. De asemenea, aceştia susţin că majorarea taxei pe microîntreprinderi va duce la majorarea veniturilor din taxe, însă consideră că pragul pentru înregistrarea ca microîntreprindere ar trebui redus şi mai mult.
Pe de altă parte, instituţia financiară internaţională a apreciat că taxa pe cifra de afaceri impusă băncilor şi marilor companii pune o povară incorectă asupra companiilor cu marje reduse şi ar putea reduce intermedierea financiară.
Potrivit sursei citate, pe termen mediu economia românească va ajunge la potenţialul de creştere de 3 – 3,25%, pe măsură ce consumul şi investiţiile susţinute de fondurile din PNRR rămân puternice. Rata inflaţiei va scădea de la 7% la 4% la finalul anului 2024, însă rămâne peste ţinta Băncii Naţionale a României, au mai subliniat reprezentanţii instituţiei financiare internaţionale. AGERPRES
