Miniştrii şi reprezentanţii a aproximativ douăzeci de ţări de pe cele două continente americane, din Alaska până în Ţara de Foc, au adoptat luni la Ciudad de Panama o foaie de parcurs pentru a face faţă împreună viitoarelor pandemii sau crize sanitare, transmite AFP, relatează Agerpres.
Obiectivul este a optimiza răspunsul sistemelor de sănătate, a îmbunătăţi accesul universal la sănătate, a majora ajutorul public în perioade de criză şi de a creşte transparenţa în gestionarea fondurilor.
„Am căzut de acord să prezentăm constatările şi recomandările la începutul anului viitor”, a declarat presei subsecretarul de stat american pentru creştere economică, energie şi mediu, Jose Fernandez.
„Îmbunătăţirea investiţiilor pentru a consolida sistemele de sănătate (…) şi pregătirea ţărilor pentru o viitoare pandemie este esenţială”, a insistat directorul Organizaţiei Panamericane a Sănătăţii (PAHO), brazilianul Jarbas Barbosa.
America Latină, cu 8% din populaţia lumii, a înregistrat 30% din decese din cauza COVID-19, a subliniat subsecretarul de stat american, în timp ce PAHO a avertizat că pericolul nu a trecut, chiar dacă incidenţa coronavirusului este de 20 până la de 30 de ori mai mică decât în urmă cu un an.
Reuniunea desfăşurată luni din Panama este prima întâlnire anuală la nivel înalt a Dialogului Economic şi de Sănătate al Americilor (EHA, sigla în engleză).
Unul dintre subiectele discutate a fost stabilirea unor strategii comune pentru producerea şi distribuţia de consumabile medicale precum vaccinuri, măşti, mănuşi şi ventilatoare în eventualitatea unei noi crize sanitare.
În cursul pandemiei de coronavirus, lanţurile de aprovizionare „nu au fost suficient de diversificate, nici adaptate”, şi-a exprimat regretul Fernandez, cerând să fie produse „în mai multe ţări componentele vaccinurilor, precum şi sistemele şi produsele medicale”.
Banca Inter-Americană de Dezvoltare, Organizaţia Statelor Americane şi PAHO s-au angajat să finanţeze iniţiativa, a subliniat el. „Ştim că trebuie să ne gândim la proiecte strategice, pentru că vorbim de sute de milioane de dolari”, a declarat Fernandez pentru AFP în ajunul reuniunii.
Cele peste douăzeci de ţări reprezentate s-au angajat, la rândul lor, să crească finanţarea sistemelor de sănătate la cel puţin 6% din PIB, în timp ce în America Latină şi Caraibe această cifră ajunge adesea doar la aproximativ 4%. „Ştim că nu este uşor pentru că toată lumea se recuperează încă după pandemia de COVID-19”, a fost de acord Barbosa.
sursa – AGERPRES
