Forumul Român de Diabet a marcat 7 ani de activitate: Rata internărilor spitalicești pentru diabet zaharat este de 228 la 100.000 de locuitori, dublă față de media OECD

Forumul Român de Diabet, în parteneriat cu Comisia pentru Sănătate a Senatului, a reunit la finalul săptămânii trecute, la Palatul Parlamentului, reprezentanți ai autorităților, ai comunității medicale, ai organismelor profesionale, ai asociațiilor de pacienți și ai industriei farmaceutice, la conferința „Trei perspective, o singură direcție: managementul integrat al diabetului zaharat”. Evenimentul a marcat 7 ani de activitate ai Forumului Român de Diabet și a pus în dialog vocile care vorbesc despre același subiect, din perspective diferite: comunitatea medicală, pacienții cu diabet și industria, alături de decidenții din sistemul de sănătate.

Discuțiile s-au structurat pe trei piloni:

1. practica medicală în era digitală;
2. pacientul în centrul transformării digitale și inovația;
3. sustenabilitatea finanțării.

Printre cei peste 50 de participanți s-au numărat senatori, deputați, reprezentanți ai Ministerului Sănătății, ai Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, ai Institutului Național de Sănătate Publică și ai Agenției Naționale a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale, alături de societăți medicale, asociații de pacienți și companii farmaceutice.

Ce arată cele mai recente date

Datele prezentate în cadrul evenimentului conturează povara socială și presiunea tot mai mari pe sistemul de sănătate:

• 1.381.461 de persoane cu diabet zaharat înregistrate în 2025 (CNP unice, date CNAS), cu 58.924 mai multe față de 2024 și cu 151.490 mai multe față de 2023 (+12,32% față de 2023).
• 1 din 13 adulți de 20–79 de ani are diabet, iar 21,4% dintre aceștia, adică 1 din 5, nu știu că au boala (Atlasul Diabetului al Federației Internaționale de Diabet, 2025).
• Costurile Programului Național de Diabet au crescut de la 1,97 miliarde de lei în 2022 la 3,30 miliarde de lei în 2025 (CNAS).
• România alocă 5,7% din PIB pentru sănătate, cel mai scăzut procent din Uniunea Europeană, iar cheltuielile cu sănătatea pe locuitor sunt de 972 de euro, față de 3.835 de euro media UE (Eurostat, date pentru 2023). Pentru prevenție se alocă doar 1,2% din bugetul sănătății (OECD/European Observatory, 2025).
• Rata internărilor spitalicești pentru diabet este de 228 la 100.000 de locuitori, dublă față de media OECD, de 111 la 100.000.
• În perioada 2022–2024 au existat 23.869 de internări evitabile ale pacienților cu diabet, iar tratarea lor în ambulatoriu ar fi permis economisirea a aprox. 49,7 milioane de lei (Curtea de Conturi a României, 2026).
• Costul anual pe persoană cu diabet este de 900,1 dolari în România, față de 2.950,9 dolari în Europa (Atlasul Diabetului, 2025).
• Anual, 10.033 de români cu vârste între 20 și 79 de ani mor din cauze legate de diabet (Atlasul Diabetului, 2025).

Principalele declarații

Prof. Univ. Dr. Adrian Streinu Cercel, Președinte, Comisia de Sănătate, Senatul României:  „Gestionarea diabetului zaharat ține de medici de specialități diferite, cu probleme diferite, însă ceea ce se poate face este o mai bună coordonare între toate aceste specialități, astfel încât pacientul să beneficieze de cele mai bune tratamente și decizii medicale. Ceea ce ne bucură este că, în România, beneficiem de multe progrese în cazul diabetului, care au ajutat și ajută pe toți cei afectați de această boală. Și vrem să continuăm acest lucru și pe viitor.”

Prof. Univ. Dr. Bogdan Timar, Președinte, Societatea Română de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice:  „Avem nevoie de un studiu epidemiologic care să ne arate dimensiunea reală a diabetului și a prediabetului în România. Societatea Română de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice va prezenta în curând rezultatele studiului PREDATORR NEXT, care ne va oferi acuratețea necesară  pentru a construi intervenții pe măsura problemei. Mulți oameni trăiesc cu diabet fără să știe că au diabet, iar pentru ei ajutorul vine, de cele mai multe ori, prea târziu. Este important să păstrăm cooperarea pe care o avem în cadrul Forumului Român de Diabet și efortul comun pentru a atinge dezideratul ambițios al gestionării integrate a diabetului zaharat.”

Prof. Univ. Dr. Gabriela Roman, Președinte, Federația Română de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice:  „Toate dovezile rezultate din studiile și ghidurile internaționale din ultimii ani arată că managementul optim al diabetului zaharat este multifactorial, obiectivele terapeutice fiind nu doar cele glicemice ci și cele legate de stilul de viață, ponderale, lipidice, tensionale. Doar așa pot fi reduse complicațiile și poate fi asigurată calitatea vieții persoanelor cu diabet zaharat.  Pentru a eficientiza managementul persoanelor cu diabet zaharat, este nevoie de o regândire și reorganizare a modului în care sunt oferite serviciile în condiții de ambulator: adaptarea acestora la necesitățile diferențiate în funcție de tipul de diabet, acordarea unei mai mari flexibilități în durata alocată unei consultații care să fie susținută și de un punctaj corespunzător care să reflecte obiectivele multifactoriale ale unui management optim. De asemenea, pentru realizarea obiectivelor terapeutice, este necesar să avem protocoale comune cu celelalte specialități, inclusiv cu medicul de familie.”

Conf. Univ. Dr. Anca Pantea Stoian, Președinte, Comisia de Diabet zaharat, nutriție și boli metabolice, Ministerul Sănătății: „Diabetul de tip 2 nu mai poate fi tratat doar ca o problemă a glicemiei, ci ca o boală cardio-reno-metabolică. Nu este suficient să facem mai multe controale: avem nevoie de un traseu național integrat, în care depistarea precoce duce rapid la intervenție, monitorizare și rezultate măsurabile pentru pacient. Cea mai mare oportunitate pentru România este aplicarea consecventă și echitabilă a ceea ce știm deja că funcționează.”

Prof. Univ. Dr. Cornelia Bala, Director de comunicare și proiecte, Federația Română de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice: „Rolul educației terapeutice este esențial pentru o gestionare eficientă a diabetului. Trebuie să relansăm programele de specializare în diabet pentru asistenți medicali și asistenți medicali comunitari. În cazul pacienților aflați în condiții socio-economice precare, internările evitabile pot fi reduse prin spitalizarea de zi, în care pacientul primește, într-o singură vizită, toate consultațiile de care are nevoie. În plus, sperăm la o descentralizare reală a procedurilor administrative din cabinetele de specialitate, astfel încât medicul să poată aloca mai mult timp pacientului.”

Dr. Stela Firu, Secretar de Stat, Ministerul Sănătății: „Ministerul Sănătății lucrează la Planul național de promovare a sănătății și de prevenire a îmbolnăvirilor 2026-2030 și la Planul național de prevenție a diabetului zaharat, cu accent pe reducerea factorilor de risc, depistarea timpurie, dezvoltarea unui registru național de prediabet și diabet, consolidarea medicinei de familie și a asistenței medicale comunitare, precum și accesul echitabil la servicii medicale. Prioritățile includ identificarea persoanelor aflate la risc, diagnosticarea precoce, prevenirea complicațiilor și îmbunătățirea monitorizării pacienților. Obiectivul este clar: să prevenim mai mult, să depistăm mai devreme, să tratăm corect și să prevenim complicațiile.”

Cristina Pricop, Lider, Grupul de Lucru Diabet, ARPIM: „Progresul științific nu valorează nimic dacă nu ajunge la pacient. Inovația, datele transformate în politici publice și educația pentru prevenție, încă din primii ani de viață, sunt direcțiile pe care trebuie să le urmăm împreună, pentru ca fiecare persoană cu diabet din România să beneficieze în mod echitabil de îngrijire integrată.”

Rodica Molnar, Asociația Copiilor și Tinerilor Diabetici – Mureș (ASCOTID): „Activitatea Forumului Român de Diabet în acești 7 ani a fost esențială pentru progresele de care ne bucurăm astăzi. Pacienții și asociațiile de pacienți își doresc, în primul rând, o activitate de prevenție mult mai susținută. Vorbim de mult timp despre prevenție, dar este nevoie ca aceasta să capete o amploare tot mai mare, mai ales în contextul creșterii numărului de persoane cu diabet din ultimii ani.   Totodată, ne dorim ca echipele multidisciplinare să funcționeze mult mai bine, astfel încât pacientul cu diabet să beneficieze de un management al bolii cât mai eficient. În plus, pentru a îmbunătăți calitatea vieții persoanelor cu diabet, ne dorim ca fiecare pacient să aibă acces echitabil, în funcție de nevoile medicale, la tehnologiile moderne de monitorizare și tratament. Și, nu în ultimul rând, revenim la una dintre doleanțele noastre mai vechi: simplificarea lucrurilor, cu mai puțină birocrație și mai multe fapte.”

Direcții puse în dialog

În cadrul conferinței au fost abordate, printre altele:

• dezvoltarea Registrului Național de Diabet Zaharat și interoperabilitatea datelor relevante pentru pacient, pentru decizii clinice, managementul programului și politici publice;
• actualizarea Programului Național de Diabet în acord cu evoluția medicinei și a tehnologiei, precum și aplicarea lui unitară, indiferent de zonă, județ sau unitate medicală;
• consolidarea prevenției și a educației terapeutice, inclusiv prin normele de aplicare a Legii nr. 249/2020;
• dezvoltarea unor protocoale și trasee clinice standardizate;
• un cadru mai clar pentru implicarea asociațiilor de pacienți în elaborarea politicilor publice;
• evaluarea impactului economic al tehnologiilor prin prisma complicațiilor prevenite și a calității vieții.

Despre Forumul Român de Diabet

Forumul Român de Diabet este o platformă de colaborare ce reunește asociații de pacienți, societăți medicale și reprezentanți ai industriei farmaceutice. Proiectul se desfășoară într-un cadru de parteneriate între Societatea Română de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice, Federația Română de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice, Colegiul Medicilor din România, Colegiul Farmaciștilor din România, 15 asociații de pacienți  și Grupul de Lucru Diabet al ARPIM. Mai multe detalii: www.forumdiabet.ro.