Fostul deputat Sebastian Ghiţă, fugit în Serbia, a fost trimis în judecată de DNA într-un nou dosar pentru trafic de influenţă (cinci infracţiuni, dintre care patru în formă continuată) şi instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, în legătură cu mai multe contracte din domeniul IT primite de două dintre firmele sale de la diverse autorităţi publice.
În acelaşi dosar, au mai fost trimişi în judecată Bogdan Padiu (director general al SC Teamnet International) pentru complicitate la trafic de influenţă (două infracţiuni, ambele în formă continuată) şi Cristian Anastasescu (administrator al SC Asesoft International) pentru complicitate la trafic de influenţă (trei infracţiuni, dintre care două în formă continuată) şi fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată.
Firmele Teamnet International şi Asesoft International erau controlate de Sebastian Ghiţă.
Potrivit unui comunicat al DNA, instituţiile şi autorităţile publice au contractat, în perioada 2006 – 2015, programe informatice finanţate din fonduri publice şi din fonduri europene, de la mai multe societăţi comerciale cu activitate în domeniul IT sau de la asocierea dintre acestea şi două societăţi iniţial deţinute, ulterior controlate de Sebastian Ghiţă (Teamnet International şi Asesoft International n.r.).
În această perioadă, segmentul proiectelor de infrastructură IT din România ar fi fost afectat, într-un mod determinant, de influenţa şi controlul deţinut de acesta, în acord cu factorul politic, asupra modului de încredinţare şi chiar de generare a marilor proiecte de IT, de către autorităţile publice. De regulă, câştigarea unei licitaţii privind achiziţia de servicii în domeniul IT, de către societăţile de profil, ar fi avut un preţ care se achita inculpatului Ghiţă Sebastian Aurelian, pretins de acesta. Acest preţ ar fi fost achitat prin intermediul societăţilor controlate de inculpat, pe bază de operaţiuni fictive înregistrate între societăţile interesate în procedura achiziţiei şi societăţile controlate de inculpat”, spune DNA.
Concret, Sebastian Ghiţăar fi pretins şi ar fi primit diferite sume de bani, în perioada 2010-2014, de la reprezentanţii unei societăţi din domeniul IT, pretinzând sau lăsând să se creadă că are influenţă asupra factorilor de decizie şi funcţionarilor publici implicaţi în proceduri de achiziţie publică, pentru a-i determina să atribuie acelei societăţi, contracte de achiziţie publică sau să permită derularea în bune condiţii a contractelor deja încheiate.
Provenienţa banilor reprezentând „preţul” intervenţiei ar fi fost disimulată, la indicaţiile lui Sebastian Ghiţă, în operaţiuni comerciale fictive între societatea care a primit contractele publice şi două firme controlate de fostul deputat, prin intermediul celorlalţi doi şi al unor societăţi offshore.
Plăţile ar fi fost disimulate în contravaloarea unor servicii IT care nu au fost prestate în realitate şi care au avut la bază documente false. La întocmirea/semnarea documentelor false ar fi participat ceilalţi doi coinculpaţi, în calitate de administrator, respectiv director general al celor două firme controlate de Ghiţă.
Astfel, potrivit modalităţii indicate de Sebastian Ghiţă, în perioada 2010 – septembrie 2014, societatea beneficiară a contractelor publice ar fi plătit în conturile celor două firme controlate de fostul deputat suma totală de 29.464.441 lei, după cum urmează:
* 280.000 lei, în perioada iunie-iulie 2010;
* 8.212.191 lei, în perioada martie 2011-septembrie 2014;
* 1.116.614 lei, în perioada 2008 -2013;
* 2.233.592 lei, în perioada 2013-2014;
* 17.622.044 lei, în perioada ianuarie 2013-iulie 2014.
Presupusele intervenţii ar fi vizat implementarea/finanţarea/derularea în bune condiţii a unor proiecte din domeniul sănătăţii cum ar fi implementarea versiunii centralizate a SIUI (sistemul informativ unic integrat), Prescripţia electronică, Cardul Naţional de Sănătate, Dosarul electronic de sănătate, Sistemul informatic pentru gestiunea concediilor medicale, Sisteme pentru gestiunea reţetelor de medicamente necompensate, precum şi în alte domenii cum ar fi cadastrul (Registrul electronic National al Nomenclaturilor Stradale), externe (Sistemul informatic pentru managementul integrat al serviciilor pentru cetăţeni), Casa de pensii (Dezvoltarea sistemului de administrare a documentelor şi proceselor de muncă în administraţia publică), Agenţia pentru ocuparea forţei de muncă (gestionarea resurselor pentru îmbunătăţirea calităţii serviciilor aferente persoanelor aflate în căutare de muncă), mediu (servicii de elaborare a Planului de management integrat Delta Dunării), implementarea de sisteme informatice la unele consilii judeţene.
În vederea luării măsurii confiscării speciale, în cauză s-au dispus măsuri asiguratorii asupra bunurilor imobile deţinute de Sebastian Ghiţă.
Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Prahova, cu propunere de a se menţine măsurile asiguratorii. AGERPRES
