Echipajele fregatelor „Regele Ferdinand” şi „Regina Maria” au aniversat marți 91 de ani de la intrarea în serviciul Forțelor Navale Române a distrugătoarelor românești care au purtat, în perioada 1930-1961, numele celor doi regi sub sceptrul cărora s-a înfăptuit Marea Unire de la 1 decembrie 1918. Tradiția distrugătoarelor a fost reluată odată cu intrarea în serviciu, la data de 9 septembrie 2004, a fregatei „Regele Ferdinand” și, la data de 21 aprilie 2005, a fregatei „Regina Maria”.
Fregata „Regele Ferdinand”, cu numărul de bordaj F-221, este prima navă militară achiziționată de România după anul 1990. La data de 1 mai 2004, personalul selecționat şi pregătit pentru ocuparea posturilor de la fregata „Regele Ferdinand” a fost numit în funcții, iar în perioada iulie-noiembrie 2004 echipajul complet al navei s-a reunit în portul Portsmouth, Marea Britanie, pentru luarea în primire a navei şi pentru desfășurarea pregătirii centralizate sub coordonarea echipelor de instructori și evaluatori britanici.
La data de 9 septembrie 2004, președintele României a acordat pavilionul navei, într-un cadru festiv, organizat în portul britanic Portsmouth, ocazie cu care fregatei i s-au acordat numele de „Regele Ferdinand” şi numărul de bordaj F 221, în prezența unor înalte oficialități române și britanice. Nava a părăsit portul Portsmouth la data de 26 noiembrie 2004 şi a acostat în portul Constanța la data de 10 decembrie 2004, fiind escortată la intrarea în port de două elicoptere şi de nave de luptă.
În anul 2005, fregata 221 a fost prima navă militară a României care a participat la Operația NATO (art.5) „Active Endeavour”, din Marea Mediterana, operație la care a mai luat parte în anii 2007, 2008, 2010. În anul 2011, fregata „Regele Ferdinand” a participat la Operația NATO „Unified Protector” de impunere a embargoului armelor împotriva Libiei, aceasta fiind prima misiune reală de luptă de după cel de-Al Doilea Război Mondial, executată de militarii din Forțele Navale Române. În timpul desfășurării misiunii, echipajul fregatei 221 a salvat aproximativ 150 de persoane aflate în dificultate la bordul unei ambarcațiuni civile, care era în derivă, în Marea Mediterană, la aproximativ 100 de mile marine de țărmul libian.
În anul 2012, echipajul fregatei „Regele Ferdinand” a marcat o nouă filă importantă în evoluția Forțelor Navale Române, prin participarea la Operația UE „Atalanta” de luptă împotriva pirateriei navale, în Oceanul Indian. Fregata 221 a fost prima navă militară a României care a tranzitat Canalul Suez și Ecuatorul și care a desfășurat misiuni în Emisfera Sudică. Nava a făcut parte din grupările navale permanente ale NATO, în anii 2015, 2017, 2018 și 2019, a participat la Operația NATO „Sea Guardian” din Marea Mediterană, în anii 2017, 2018 și 2019, precum și la numeroase exerciții internaționale și naționale. De asemenea, echipajul fregatei „Regele Ferdinand” a desfășurat numeroase acțiuni de diplomație navală, în porturile în care nava a făcut escale, precum Haifa (Israel), Alexandria (Egipt), Dar-es-Salaam (Tanzania), Victoria (Insulele Seychelles) și altele.
Fregata „Regina Maria”, cu numărul de bordaj F-222, a intrat în serviciul Forțelor Navale Române în anul 2005. În luna august 2004, a fost constituit primul echipaj al navei, iar în perioada martie-iulie 2005 acesta a fost dislocat în baza navală „Nelson” din portul britanic Portsmouth, în vederea executării pregătirii centralizate și luării în primire a navei.
La data de 16 aprilie 2005, a fost semnat acordul de recepție a navei de către Comisia de Acceptanță, iar la data de 21 aprilie 2005 a avut loc, în Portsmouth, Marea Britanie, ceremonialul de acordare a pavilionului navei. În luna iulie 2005, fregata „Regina Maria” a părăsit baza navală britanică și a luat cap-compas portul Constanța, unde a ajuns la data de 25 iulie 2005, prilej cu care a fost organizată o ceremonie de primire, la care au participat președintele României și numeroase oficialități.
Din anul 2006, fregata „Regina Maria” a participat la numeroase exerciții, misiuni și operații, precum Operația NATO „Active Endeavour”, în anii 2006, 2009, 2011 și 2013, Operația „Sea Guardian”, în anii 2021 și 2021, grupări navale permanente ale NATO, în anii 2016, 2020 și 2021, „Breeze”, în anii 2014, 2016, 2020 și 2021, „Sea Breeze”, în anii 2016, 2020 și 2021.
În prezent, nava face parte din pachetul de forțe navale pus la dispoziția Alianței Nord-Atlantice de țara noastră, iar echipajul fregatei „Regina Maria” consemnează o nouă premieră pentru evoluția Forțele Navale Române, prin asigurarea conducerii Operației NATO „Sea Guardian” din Marea Mediterană, la care fregata F-222 participă în luna septembrie a acestui an.
La data de 7 septembrie 1930, au intrat în serviciul Marinei Regale Române distrugătoarele „Regele Ferdinand” şi „Regina Maria”, care au fost construite, în perioada 1927 – 1930, în Șantierele Navale „CTT & Pattison” din Italia. Împreună cu distrugătoarele „Mărăști” și „Mărășești”, noile distrugătoare „Regele Ferdinand” şi „Regina Maria” alcătuiau Escadrila de Distrugătoare, care era cunoscută drept „careul de ași” al Marinei Regale Române, navele având inscripționate pe bordaj asul de cupă – Regele Ferdinand, asul de pică – Regina Maria, asul de treflă – Mărășești și asul de caro – Mărăști.
Misiunile celor patru distrugătoare erau de apărare a litoralului românesc, de asigurare a protecției transporturilor de trupe şi de materiale, de protecție a navelor care executau minări în zonele de litoral ale țârii noastre şi în zone din Nordul Mării Negre. În timpul celui de al Doilea Război Mondial, în perioada 22 iunie 1941 – 23 august 1944, navele Escadrilei de Distrugătoare au executat 71 de misiuni de luptă în Marea Neagră și au parcurs peste 22.700 de mile marine, o distanță mai mare decât lungimea Ecuatorului. Dintre cele mai importante misiuni de luptă executate, menționăm bătălia navală din zona Constanța – Tuzla, care a avut loc la data de 26 iunie 1941, împotriva crucișătoarelor sovietice „Moskva” şi „Harkov”, în timpul căreia crucișătorul „Moskva” a fost scufundat, iar „Harkov” a fost avariat, lovirea unui submarin inamic în zona Şabla și scufundarea unui submarin inamic în zona Burgas, în luna decembrie 1941, precum și participarea la cea mai mare operațiune navală din Marea Neagră, cunoscută sub denumirea de „Operațiunea 60.000”, pentru evacuarea forțelor române din Crimeea, în perioada 5 aprilie – 14 mai 1944.
După schimbarea de alianță a României produsă la data de 23 august 1944 și încheierea armistițiului cu Uniunea Sovietică, a avut loc cea mai mare dramă a Marinei Militare Române. La data de 29 august 1944, comandantul Forței Navale Maritime Române şi al teritoriului Dobrogea, contraamiralul Horia Macellariu, a primit un ultimatum din partea sovieticilor pentru a preda toată flota românească de război şi auxiliară. La data de 30 august 1944, în portul Constanța au intrat primele unități navale sovietice, iar la data de 5 septembrie 1944 militarii sovietici înarmați au debarcat echipajele române de la bordul navelor militare și au sechestrat ofițerii și maiștrii militari în Gara Maritimă din Constanța. În timpul acestor acte de violență, comandantul Escadrilei de Distrugătoare, căpitan-comandorul Alexandru Dumbravă, s-a sinucis, iar ofițerul de gardă al distrugătorului „Regina Maria”, căpitanul Nicolae Tudor, a fost rănit prin împunsături de baionetă. Cele patru distrugătoare, împreună cu alte nave ale Marinei Române, având la bord echipaje sovietice, au părăsit portul Constanța la data de 12 octombrie 1944, fiind considerate captură de război.
În anul 1951, distrugătoarele „Regele Ferdinand” şi „Regina Maria” au fost restituite României de guvernul sovietic și au format Divizionul de Distrugătoare, împreună cu distrugătoarele „Mărăști” și „Mărășești”, care fuseseră returnate anterior guvernului român. Cele patru distrugătoare românești au rămas în serviciu până în luna aprilie 1961, când au fost scoase din uz și au fost tăiate, împreună cu alte nave ale Marinei Militare Române.
