Candidatul independent la alegerile prezidențiale Daniel Funeriu susține că România trebuie să treacă de la o politică axată pe ‘ajutorarea’ Republicii Moldova la o politică de ‘dezvoltare comună’ cu Republica Moldova, scrie Agerpres.
Potrivit unui comunicat de presă, România trebuie să-și maturizeze politica față de Republica Moldova.
‘În data de 28 martie 2025, candidatul la prezidențiale Daniel Funeriu transmite că România trebuie să-și maturizeze politica față de Republica Moldova. Trebuie să trecem, gradual, de la o politică axată pe ‘ajutorarea’ Republicii Moldova, la o politică de ‘dezvoltare comună’ cu Republica Moldova. Este greșită abordarea politicienilor români prin care tratează Republica Moldova ca ‘fratele nostru mai mic’. După mulți ani petrecuți la Chișinău, locuind pe Strada Armenească și cu fiul la școală la Chișinău, afirm că în multe domenii Republica Moldova e ‘fratele nostru mai deștept’ ‘, susține Funeriu, conform sursei citate.
Acesta spune că se angajează concret să facă astfel încât România să finalizeze modernizarea punctelor de trecere a frontierei pentru a nu se mai forma cozi, iar țara noastră să accelereze deciziile politice de la Bruxelles pentru a grăbi aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană.
‘Asta va garanta securitatea Republicii Moldova. Când atacurile hibride ale Moscovei în Republica Moldova arată ca un ‘submarin’, nu putem să-l combatem trăgând în el cu scobitori: trebuie să luăm măsuri politice puternice, iar accelerarea aderării la Uniunea Europeană a Republicii Moldova e una din aceste decizii curajoase și vizionare’, precizează sursa citată.
Daniel Funeriu arată că programul său prezidențial pentru relația cu Republica Moldova include următoarele puncte:
– ‘înscrierea tuturor instrumentelor dedicate sprijinirii Republicii Moldova sub logica unui ‘unionism al politicilor’, care să traducă unitatea de limbă, cultură și istorie dintre noi în politici comune într-un număr crescător de domenii: de la educație și cultură, până la dezvoltare regională și energie, trecând prin infrastructură și stimularea antreprenoriatului;
– profilarea României, în UE și NATO, drept expertul prin excelență în toate problematicile privind Republica Moldova și ocuparea, în aparatele celor două organizații, a pozițiilor celor mai influente în definirea posturii lor în raport cu Chișinăul;
– crearea, după modelul Uniunii Limbii Olandeze (Nederlandse Taalunie, 9 septembrie 1980) a unei Uniuni a Limbii Române între România și Republica Moldova, cu scopul coordonării politicilor regulatorii în domeniul lingvistic și de promovare, printr-un Institut Unic al Limbii Române, înființarea de catedre de limba română în mari universități din întreaga lume;
– transformarea, printr-un tratat bilateral, a Institutului Cultural Român în Institutul Culturii Române, înțeles ca instrument al ambelor țări de promovare în comun a culturii românești;
– adaptarea politicii de burse prin instrumente de cooperare noi, care să stimuleze rămânerea sau întoarcerea în Republica Moldova a tinerilor, precum crearea de consorții universitare, emiterea de diplome duble, extensii în Republica Moldova a unor universități românești prestigioase’.
