Premierul Marcel Ciolacu negociază legea bugetului cu ministrul Finanțelor, Marcel Boloș. Discuțiile au loc la scurt timp după ce premierul l-a certat pentru bâlbele cu contribuția la pilonul doi, potrivit antena3.ro.
Guvernul va stabili zilele acestea ce venituri îngheață și ce proiecte amână, pentru a nu intra în incapacitate de plată.
FMI a cerut României noi măsuri care să aducă la buget încă 2% din PIB în plus față de câștigurile obținute prin recentul pachet de măsuri fiscale.
Premierul Marcel Ciolacu stă față în față cu Marcel Boloș în acest weekend și stabilesc cum vor împărți banii pentru anul viitor.
Noua lege a bugetului de stat vine în contextul în care Fondul Monetar Internațional a cerut Guvernului să adopte măsuri care să aducă încă 2% la produsul intern brut, cu atât să crească veniturile.
FMI propune să fie simplificat TVA-ul şi impozitul pe venit, iar acest lucru înseamnă în continuare o eliminare a privilegiilor fiscale.
Guvernul a încercat să facă acest lucru, dar Fondul Monetar Internațional spune că nu este suficient.
Tot Fondul Monetar aduce aminte Guvernului că trebuie să revină la impozitarea progresivă a veniturilor.
Înainte de a adopta noua lege a bugetului de stat, Guvernul trebuie să decidă cum anume ține sub control cheltuielile statului, pentru că în continuare veniturile sunt de doar 27% din produsul intern brut, deși Executivul își dorește ca anul viitor să majoreze pensii, salarii și alocații și promite, de asemenea, că nu va tăia banii de la investiții.
În măsurile care vor fi cuprinse în ordonanța ce va permite Guvernului să închidă bugetul de stat, o să vedem măsuri precum:
1. amânarea pensiilor pentru aleșii locali. Nici anul viitor nu vor fi bani pentru aceste pensii.
2. vor crește salariile demnitarilor cu 5%, pentru că ele sunt legate de salariul minim pe economie. Atunci când salariul minim pe economie crește, trebuie să crească și salariile demnitarilor
3. nu se vor mai plăti orele suplimentare. Cei care lucrează la stat și muncesc în plus vor primiți de libere.
4. în 2024, cei care au câștigat, de exemplu, drepturi salariale în instanță, cum sunt magistrații, nu vor primi toți banii odată, ci primesc doar 5% din diferența salarială, iar restul de bani se plătesc eșalonat, pe o perioadă de cinci ani. Executivul spunea că dacă ar face toate plățile către magistrați, nu ar mai avea bani și ar afecta deficitul bugetar.
5. o decizie a Guvernului este să crească accizele la carburanți eșalonat.
6. profesorii ar fi trebuit să primească 40% din creșterea salarială promisă în 2024, însă nu se întâmplă acest lucru, pentru că Executivul va acorda o creștere în două etape: 13% de la 1 ianuarie și 7% din luna august a anului viitor.
Legea bugetului de stat, potrivit declarațiilor făcute de cei de la Guvern, ar urma să ajungă pe masa executivului joi, iar mai apoi să fie adoptată și să meargă în Parlament, pentru ca noul buget să fie gata înainte de Crăciun.
