„Geoană, discurs contradictoriu: de la România, ţara aflată în cel mai bun moment al său, la România, ultima găină a Europei”, scrie jurnalistul Bogdan Tiberiu Iacob

„Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a susținut un discurs la Alba Iulia, cu ocazia Zilei Europei, care poate fi etichetat ca fiind de-a dreptul bizar, cu mesaje care se contrazic vehement. Bine scris pe formă, discursul suferă grav pe fond, se inspiră parțial din idei transmise de Viktor Orban la Tușnad, în 2022 și, per ansamblu, te face să te întrebi cum se poziționează, de fapt, candidatul prezidențial Mircea Geoană”, scrie, pe inpolitics.ro, jurnalistul Bogdan Tiberiu Iacob.

„Ce spune Geoană în debutul discursului (extrem de lung)?
Ne spune că România se regăsește în paradis:

”România își trăiește astăzi cele mai bune momente din istoria sa.
O națiune liberă, independentă și suverană, așa cum a cerut Kogălniceanu.
Este o țară mare, unită pe teritoriile sale istorice, așa cum a dorit-o regele Ferdinand.
E o țară europeană, așa cum și-a închipuit-o Iuliu Maniu.
E o democrație, așa cum au visat-o Brătienii.
Este o țară liberă, așa cum a dorit Avram Iancu.
Are cel mai ridicat nivel de trai și cele mai puternice garanții de securitate din toate timpurile, așa cum ne place să repetăm de două decenii încoace”.

Și continuă: ”Și atunci, de ce pesimismul și lipsa de încredere în viitor care domină conversația societatea românească? De ce jumătate dintre tinerii noștri și tinerele noastre aleg să părăsească țara în continuare? De ce România crește, dar nu se dezvoltă? De ce decalajele de dezvoltare, între și în interiorul regiunilor țării, sunt astăzi mai mari decât la momentul integrării europene? De ce ne simțim tratați ca cetățeni de mâna a doua în Europa, când suntem o țară atât de importantă strategic?”

Construcția e decupată clar din cea a lui Orban, în 2022, care spunea la Tușnad:

”Ceea ce este uluitor când priveşti lumea este că în lumina datelor care ne sunt prezentate, lumea pare un loc din ce în ce mai bun. În timp ce noi simţim contrariul. Speranţa de viaţă a ajuns la 70 de ani, în Europa este de 80 de ani. În ultimii 30 de ani mortalitatea infantilă a scăzut cu o treime. Gradul de subnutriţie în lume, care în anii 1950 era în jur de 50%, azi este de 15%, rata celor care trăiesc în sărăcie, care în 1950 era de 70% în lume, în 2020 a scăzut la 15%, procentul acelora care ştiu să scrie a ajuns la 90%, numărul orelor de lucru pe săptămână, care în 1950 era de 52 de ore, azi este de 40 de ore, iar numărul orelor libere a crescut de la 30 de ore la 40 de ore. Şi aş putea continua.
Atmosfera generală este, totuşi, că lumea este un loc tot mai rău.Tonalitatea ştirilor este tot mai sumbră şi există un fel de aşteptare a sfârşitului lumii, care este în creştere”.

Dincolo de asta, însă, după ce candidatul zugrăvește România ca fiind în cel mai bun moment din istoria sa, pe toate palierele majore, urmează peste o oră de discurs în care Geoană ne zugrăvește țara drept ultima găină a Europei, la concurență cu necăjita Bulgarie.

”Vedem cu amărăciune că am rămas de prea multe ori în urmă, uneori la o palidă concurență cu vecinii noștri bulgari. Deși am recuperat distanța față de media europeană datorită avansului marilor orașe. regiuni întregi din România continuă să se numere printre cele mai sărace din Europa, nereușind să țină pasul nici măcar cu economiile și societățile fostelor state comuniste, cu care suntem colegi și prieteni, dar cu care suntem și în competiție”.

”În ultimii 10-15 ani, liderii politici ai României s-au înverșunat să refuze șanse corecte de dezvoltare județelor și orașelor mici, și mediului rural. Prin indiferență sau incompetență, au lăsat legea darwinismului economic și social să domnească neîngrădit”.

”Nici măcar când invazia Ucrainei a mutat rutele comerțului Mondial, România nu a reușit să-și pună în valoare poziția și resursele. N-a arătat că vrea să-și relanseze economia și politica externă, să-și afirme potențialul și importanța, pe scurt să se trezească din încremenire”.

”Rezultatul acestei contraselecții este blocajul și sărăcirea țării. România zace undeva la periferia UE, apăsată de indicatori economici slabi, datorii în creștere, golită de oameni și de forță de muncă, frustrată și lipsită de relevanță internațională, pe care o merităm cu prisosință”.

”Pentru asta nu avem școală, sănătate și infrastructuri de calitate. Pentru asta nu avem firme românești care să fie adevărați campioni regionali și un țesut antreprenorial și industrial dens și capitalizat, irigat cu capital, cu tehnologie și cu competitivitate”.

”Pentru că sistemul nostru politic este atât de defect și statul român este atât de disfuncțional, nu are cum să fie altfel decât disfuncțional, atâta vreme cât sistemul politic nu-și face datoria. Acesta este adevăratul motiv pentru care suntem ultimii în marea majoritate a clasamentelor europene”.

”Din cauza acestei oligarhii, o Românie născută din unire și capabilă de lucruri mărețe este astăzi îngrozitor de scindată și se zbate în continuare nemeritat la periferia Europei. Căci Unirea românilor s-a înfăptuit în cuget și simțiri, dăinuie în conștiință, mai ales aici, în acest loc atât de plin de istorie românească, la Alba Iulia. Dar nu se simte și în buzunare”.

”Cu banii concentrați disproporționat pe teritoriile elitei urbane și cu marea majoritate a populației abandonate la cheremul sărăciei. O sărăcie care se adâncește odată cu incapacitatea guvernelor de a produce programe și oportunități, investiții și locuri de muncă, în altă parte decât în fiefuri sau în firmele de casă”.

”Pentru asta nu avem bani de pensii și salarii decente și ducem lipsă acută de solidaritate între generații”.

Aproape tot restul discursului Geoană înfierează pe același ton imensele eșecuri ale României. Nu spunem că are sau nu are dreptate.

Spunem încă că e ciudat rău amestecul de constatări legate de cît de bine stă România, ca niciodată în alte vremuri, cu amare constatări legate de cît de prost stăm pe toate planurile, mai exact suntem ultimii europeni.

Dacă România trăiește cel mai bun moment din istoria sa fiind, totodată, ultima din Europa la toate capitolele, rezultă din discursul candidatului prezidențial că în istoria ei, țara a fost încă și mai praf și pulbere, deci să zică mersi vremurilor actuale. Cam ca o peizană amărîtă dintr-un sat rupt de lume, care consideră că a progresat enorm prinzînd un post de măturătoare în București.

Mai trebuie spus că Geoană deplînge în discurs lipsa de interes pentru problematicile europene în campania pentru alegerile din 9 iunie. Reproș întemeiat, desigur.
Doar că putem remarca ceva: spre deosebire de Viktor Orban, al cărui discurs permanent vizează nevoia reformării politicii și a instituțiilor europene, punctînd slăbiciunile mecanismului bruxellez, Mircea Geoană nu suflă o vorbuliță critică despre UE, rezumîndu-se la criticile adresate României.

”Avem nevoie de valori europene. Nu toate. Nu absolut tot ce vine de afară este necesar, bun și pentru mine” spune el.
Și trage linie aici, necutezînd să și indice concret vreo minimă slăbiciune a mecanismului ”de afară”.

”După patru secole însă, problema adevărată a țării nu mai sunt străinii, ci guvernele românești din ultimii ani. Ele au redus șansele României cu aceeași eficiență pe care au avut-o în trecut lăcustele sau birul” pune diagnosticul final candidatul, eliminînd fără drept de apel vreo influență negativă externă”, scrie Bogdan Tiberiu Iacob.

SHARE

URMĂREȘTE-NE PE

Campanii publicitare
    sales banner

Articole Similare