Liderul AUR George Simion a reamintit faptul că, acum 34 de ani, pe 6 mai 1990, istoria românilor a fost marcată de un eveniment emoţionant cunoscut sub numele de „Podul de Flori”. „Acesta a reprezentat nu doar un gest de solidaritate între cele două maluri ale Prutului, dar şi o reafirmare a dorinţei de unire, de împlinire a unui vis sfânt al tuturor românilor: acela de a trăi într-o singură naţiune, în pace şi unitate”, a mai spus el, scrie news.ro.
„La Podul de Flori, mii de români de pe ambele părţi ale Prutului au venit să sărbătorească împreună şi să se îmbrăţişeze, trecând graniţa care i-a separat timp de aproape jumătate de secol. Frontiera a fost deschisă pentru prima dată după al Doilea Război Mondial, permiţând cetăţenilor să treacă liber din România în Basarabia şi invers, fără paşaport sau alte documente. Oamenii s-au îmbrăţişat, au plâns, au cântat şi şi-au împărţit flori ca simbol al dragostei şi al frăţiei care i-a legat dintotdeauna. A fost o ocazie în care s-a simţit profund spiritul românesc şi unitatea care transcende orice graniţe politice. Acea linie trasată de regimul sovietic nu a putut vreodată să rupă legătura de sânge, limbă şi cultură dintre fraţi”, a declarat George Simion.
„Podul de Flori” a fost un strigăt de dor şi speranţă, un manifest că Basarabia şi România sunt una şi aceeaşi, unite prin istorie, prin luptă şi prin limba dulce românească, a adăugat preşedintele AUR.
„Timp de decenii, regimul sovietic a încercat să rupă această legătură, însă spiritul românesc şi dorinţa de a fi împreună nu au fost zdrobite. Această graniţă artificială a devenit un simbol al nedreptăţii, al încercării de a sfâşia în două un popor cu rădăcini comune. Astăzi, la mai mult de trei decenii de la acel moment istoric, este mai important ca niciodată să menţinem vie amintirea «Podului de Flori» şi să ne continuăm lupta pentru unitate. Basarabia este parte a României, iar această legătură istorică nu poate fi negată sau minimalizată”, a completat Simion.
Unirea României cu Republica Moldova este importantă nu doar pentru repararea unei nedreptăţi istorice, ci şi pentru consolidarea unei identităţi comune într-o lume din ce în ce mai globalizată, a subliniat liderul AUR.
