Rusia utiliza gazoductele Nord Stream ca pe o ”armă” pentru a exercita presiuni politice şi economice, a afirmat miercuri avocatul unui fost ofiţer ucrainean, la deschiderea în Germania a procesului privind actele de sabotaj produse în urmă cu patru ani asupra acestor infrastructuri germano-ruse, informează AFP, citată de Agerpres.
Primul care compare în acest proces, Serghei Kuzneţov, fost comandant al armatei ucrainene, este acuzat de Parchetul german că a elaborat împreună cu alţi militari, la cererea autorităţilor ucrainene, un plan în vederea distrugerii gazoductelor.
”El a comis o crimă de război atacând, prin intermediul mijloacelor militare, infrastructuri civile”, a afirmat procurorul Stefan Schmidt, care a citit actul de acuzare în faţa Tribunalului din Hamburg.
Îmbrăcat cu un costum gri, o cămaşă albă şi cravată, acuzatul Serghei Kuzneţov (50 de ani) a intrat surâzător în sala de judecată, potrivit unui jurnalist AFP.
”În calitate de ofiţer, el are o obligaţie de confidenţialitate, ceea ce îl împiedică să se exprime cu privire la anumite aspecte ale cazului. Trebuie să se apere cu mâinile legate la spate”, a subliniat avocatul apărării, Nicola Canestrini.
”Rusia comite crime de război în acest conflict, iar Gazprom îşi face partea sa”, a continuat avocatul.
Cu puţin timp înaintea audierii, în faţa tribunalului zeci de manifestanţi ostili Moscovei au întins bannere cu mesajul ”Rusia este o teroristă” şi drapele europene.
Arestat pe 21 august 2025 în Italia, unde se afla în vacanţă alături de familia sa, acuzatul a fost extrădat în luna următoare în Germania. Anchetatorii germani cred că el a comandat un comando compus din scafandri profesionişti, un artificier şi un căpitan de vas, însărcinat cu efectuarea operaţiunii contra gazoductelor.
Intrat în Germania la începutul lui septembrie 2022 cu un paşaport ucrainean fals după ce a tranzitat Polonia, Kuzneţov s-ar fi alăturat complicilor săi la Rostock, port la Marea Baltică situat în nord-estul Germaniei, la bordul unui velier închiriat prin intermediari.
Grupul a transportat apoi un puternic explozibil militar până pe malurile insulei daneze Bornholm, unde încărcăturile ar fi fost fixate pe gazoducte înainte de a exploda pe 26 septembrie 2022.
Niciodată revendicată şi mult timp învăluită în mister, această operaţiune a survenit la şapte luni după începerea invaziei ruse în Ucraina. La data atacului, cele două gazoducte nu transportau nimic. Autorităţile ruse suspendaseră deja livrările de gaz via Nord Stream 1, probabil ca răspuns la sancţiunile occidentale legate de războiul din Ucraina. Nord Stream 2 nu a fost dat în funcţiune deocamdată.
sursa – AGERPRES
