„Îi mulțumim Maicii Domnului pentru biruință și pentru toate bucuriile pe care ni le dă”, a spus Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, care a oficiat vineri seară slujba Acatistului Bunei Vestiri la Catedrala Patriarhală

Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul a oficiat vineri seară slujba Acatistului Bunei Vestiri, la Catedrala Patriarhală, scrie basilica.ro.

„Îi mulțumim pentru biruință, îi mulțumim pentru bucuriile pe care ne le dă chiar în plin război, chiar într-o perioadă permanentă de asediu, nu asupra unei cetăți, ci asupra sufletului”, a spus Episcopul vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor.

Asemenea văduvei care a dat la Templu ultimii ei bani, a continuat Părintele Episcop, „cerem și noi în același duh de rugăciune să fie primită cântarea și imnul pe care în această seară le-am întâmpinat celei pline de dar, celei mai înaltă decât cerurile, celei pe care o numim Maica Vieții, Maica Luminii, Icoana a Bisericii, fierbinte rugătoare și ajutoare pentru toți fiii neamului omenesc”.

Preasfinția Sa le-a vorbit credincioșilor despre istoria Acatistului Bunei Vestiri, care amintește de asediile la care a fost supus orașul Constantinopol și mărturisește despre mijlocirea Maicii Domnului.

Totodată, Ierarhul a amintit în special de Împărăteasa Pulheria și de cinstirea acesteia adusă Maicii Domnului.

„N-a purtat niciodată veșminte strălucitoare. Purta cele mai prețioase veșminte, din cele mai bune materiale, dar toate cernite. Întrebată de ce nu poartă veșminte luminoase, Împărăteasa Pulheria a spus că «eu o slujesc pe Maica Domnului, nu mă pot compara cu ea, cu frumusețea ei și cu podoabele ei»”.

„Minunile au curs, una după alta, în locul din apropierea vechii cetății Constantinopolului. Dintre cei care au slujit în mod deosebit pe Maica lui Dumnezeu, pe lângă evlavioasa Împărăteasă Pulheria, s-au numărat aproape toți păstorii Constantinopolului”.

Referitor la Acatistul Bunei Vestiri, ierarhul a afirmat faptul că originea lui este discutabilă.

„Au fost foarte multe păreri. Unii spun că cea mai mare parte i-o datoream unui mare imnograf, lui Roman Melodu, care a trecut către Domnul la începutul domniei Împăratului Iustinian”.

„Filologii, însă, teologii și istoricii au ajuns la concluzia că lui nu-i aparțin decât doar câteva părți, doar câteva frânturi din acest imn și că partea cea mai consistentă s-ar datora unui mare ierarh rămas prea puțin cunoscut și așezat de cei îndrept alături de marii ierarhi ai Veacului de Aur”.

Potrivit Părintelui Episcop, este vorba despre Vasile al Seleuciei, în scrierile căruia putem identifica pasaje din textul Acatistului Bunei Vestiri.

„Făcând o paralelă între ceea ce s-a întâmplat atunci și războiul nevăzut din vremea noastră, ieromonahul Macarie Simonopetritul ne spune că în vremea aceea a fost război împotriva unei cetăți, care a fost salvată, dar acum se duce război împotriva oamenilor care caută să ajungă la Dumnezeu”.

Dacă războiul acela a fost cumplit, a continuat ierarhul, „cel de acum este pe viață și pe moarte”.

„Perioada aceasta pe care o traversăm este o perioadă a unei astfel de lupte, la fel de grea ca cea purtată de credincioșii din Constantinopol. Ei au biruit cu ajutorul lui Dumnezeu. Cu nădejde în rugăciunile și în ocrotirea Maicii Domnului, nădăjduim să biruim și noi. Părinții Bisericii ne-o încredințează pe Maica Domnului ca rugătoare. Dacă ea a fost atât de aproape de Mântuitorul, trebuie să îi cerem și noi ajutorul și mijlocirea”, a adăugat în încheiere ierarhul.

SHARE

URMĂREȘTE-NE PE

Campanii publicitare
    sales banner

Articole Similare