Conform sondajului „Percepția românilor cu privire la Republica Moldova”, realizat în cadrul proiectului ”Barometrul Informat.ro – INSCOP Research”, două treimi dintre români au o părere bună despre activitatea Maiei Sandu.
Activitatea Maiei Sandu
68,8% dintre români au o părere foarte bună sau oarecum bună despre activitatea Maiei Sandu în calitate de președinte al Republicii Moldova (28.9% dintre respondenți au o părere foarte bună, iar 39.9% au o părere oarecum bună). 8.1% au o părere oarecum proastă, iar 11.5% foarte proastă. 11.7% nu știu sau nu răspund.
Votanții PSD, PNL și USR, persoanele cu educație superioară și locuitorii din urbanul mic au o părere bună despre activitatea Maiei Sandu într-un procent mai ridicat decât media.
Au o părere proastă despre activitatea președintei Republicii Moldova într-o proporție mai mare decât restul populației: votanții AUR, persoanele cu educație primară.
Prezentarea grafică a datelor este disponibilă aici.
Relația Maiei Sandu cu România vs. Rusia
71.3% dintre participanții la sondaj spun că afirmația „Maia Sandu este mai apropiată de România decât de Rusia” corespunde cel mai bine opiniei lor, în timp ce 14.3% aleg afirmația „Maia Sandu este mai apropiată de Rusia decât de România”. 14.3% nu știu sau nu răspund.
Consideră că Maia Sandu este mai apropiată de România decât de Rusia într-un procent mai ridicat decât media: votanții PNL și USR, persoanele de peste 60 de ani, cei cu educație superioară, locuitorii din urbanul mic.
Votanții AUR, persoanele între 30 și 44 de ani și cei cu educație primară cred cel mai mult că Maia Sandu este mai apropiata de Rusia decât de România.
Contribuția Maiei Sandu la apropierea dintre România și Republica Moldova
57,5% dintre români cred că Maia Sandu contribuie în foarte mare măsură sau în destul de mare măsură la apropierea relației dintre România și Republica Moldova (21% dintre participanții la sondaj consideră că Maia Sandu contribuie în foarte mare măsură, iar 36.5% în destul de mare măsură). 15.1% apreciază că Maia Sandu contribuie la apropierea dintre cele două țări în destul de mică măsură, iar 18.2% în foarte mică măsură sau deloc. Ponderea non-răspunsurilor este de 9.1%.
Sunt de părere că Maia Sandu contribuie în mare măsură la apropierea dintre România și Republica Moldova într-un procent mai ridicat decât media: votanții PSD, PNL și USR, persoanele între 30 și 44 de ani, cei cu educație superioară, locuitorii din București și din urbanul mare.
Votanții AUR, persoanele între 45 și 59 de ani și cei cu educație primară cred într-o proporție mai mare decât restul populației că Maia Sandu contribuie în mică măsură/deloc la apropierea dintre cele două țări vecine.
Metodologie: datele cercetării „Percepția românilor cu privire la Republica Moldova” au fost culese în perioada 14-21 aprilie 2026 prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, aleator, fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ±3%, la un grad de încredere de 95%.
Remus Ștefureac, director INSCOP Research: ”Datele indică faptul că Maia Sandu are în România o imagine publică pozitivă, construită în principal pe asocierea sa cu direcția pro-europeană și cu apropierea de București. Percepția foarte clară că Maia Sandu este apropiată de România și nu de Rusia arată că imaginea președintei Republicii Moldova devine, în ochii unei majorități solide a românilor, sinonimă cu ideea de desprindere de influența rusă și de ancorare definitivă în spațiul european și occidental. Diferențele dintre electoratele politice și categoriile sociale arată însă că percepția asupra Maiei Sandu este, parțial, și un indicator al polarizării interne din România. Segmentele mai pro-europene și urbane o susțin covârșitor, în timp ce electoratul AUR este semnificativ mai rezervat pe fondul narațiunilor ostile promovate de liderii formațiunii. Astfel, evaluarea Maiei Sandu funcționează ca un turnesol al modului în care diverse segmente din societatea românească se raportează la Occident, Rusia și direcția strategică a regiunii.”
Sursa: TVR INFO
