Klaus Iohannis a declarat, miercuri, la Washington, că a decis să se retragă din cursa pentru şefia NATO înainte de summit întrucât „soarta NATO este mult mai importantă decât soarta mea politică”.
Întrebat de jurnalişti despre care a fost strategia sa privind participarea la cursa pentru şefia NATO, Klaus Iohannis nu a dorit să intre în detalii „fiindcă ar trebui să dezvălui felul în care s-au poziţionat unii şi alţii şi acest lucru nu se face, cel puţin eu nu-l fac”.
„Au fost negocieri interesante, au fost discuţii pe care le-am purtat şi pe care le-aş clasifica ca foarte bune, deci foarte deschise, informale, au fost toate discuţiile unu la unu şi în final am decis că soarta NATO este mult mai importantă decât soarta mea politică şi, înainte să existe o concluzie finală generală, am decis, în consecinţă, să mă retrag din cursă pentru a permite numirea unui secretar general NATO înainte de acest summit. Cred că este bine câteodată să vedem imaginea mai mare şi să acţionăm în consecinţă”, le-a declarat Iohannis jurnaliştilor români.
Şeful statului român a explicat că încă de când a devenit preşedintele României a fost preocupat de securitatea naţională şi a analizat situaţia împreună cu echipa sa şi constatat că „situaţia nu e foarte bună”.
„Nu a existat un concept foarte ferm de întărire a Flancului Estic, nu au existat nici un fel de planuri operaţionale pentru cazul în care se întâmplă ceva. Marea Neagră fusese tratată ca un spaţiu apropiat mai degrabă de Lună, decât de zona euroatlantică ş.a.m.d.. Am reuşit să schimbăm toate acestea. Marea Neagră, regiunea Mării Negre, are o strategie proprie pentru NATO, planurile operaţionale sunt elaborate şi suntem deja în faze parţial avansate de implementare”, a declarat Iohannis despre demersurile făcute în domeniu.
El şi-a exprimat satisfacţia pentru faptul că „întărirea Flancului Estic este o sintagmă comună în ziua de astăzi, din păcate, târziu, dar aşa este câteodată”.
„Aliaţii au înţeles că avertizările noastre în privinţa asertivităţii ruse n-au fost poveşti şi nu au fost frustrări pe care le-am adus noi din istorie, ci, din păcate, sunt lucruri foarte reale de astăzi şi de mâine. Şi de aceea am reuşit împreună să schimbăm narativul. Şi Rusia este considerată o ameninţare pentru NATO, nu din trecut, ci pentru viitor. Aşa vom acţiona”, a dat asigurări Iohannis.
El a explicat că România nu intenţionează să meargă la război şi că „noi ne pregătim pentru a ne apăra şi pentru a garanta pacea”.
„Dar pacea poate fi garantată şi apărată doar dacă eşti puternic. Şi asta facem. De aceea alocăm peste 2% din PIB pentru apărare, de aceea cumpărăm tehnică militară modernă, de aceea creştem efectivele aliate la Flancul Estic, de aceea ajutăm Ucraina, de aceea ajutăm Moldova, ş.a.m.d.. Şi cred că pot să spun acum, la final, că am fost parte în toate astea”, a mai afirmat Klaus Iohannis.
