„În politica externă a României nu este loc pentru experimente discutabile în nume personal, pentru amatorism, pentru gafe diplomatice, pentru că toate acestea sunt foarte păguboase pentru interesele şi obiectivele noastre naţionale de politică externă” , a declarat Klaus Iohannis cu prilejul primirii şefilor de misiuni şi a consulilor generali cu ocazia Reuniunii Anuale a Diplomaţiei Române.
Preşedintele a arătat totodată că în politica externă a României nu este loc decât pentru responsabilitate, respectarea ordinii constituţionale şi a dreptului internaţional şi pentru consens politic naţional pe temele şi dosarele care ţin de obiectivele noastre externe. Ţin să vă asigur că voi continua să apăr aceste valori şi vă încurajez să faceţi la fel, pentru binele României şi al românilor.Pentru noi este un an important, din cel puţin două perspective.
Pe de o parte, 2018 este anul Centenarului României Moderne, care înseamnă pentru noi nu atât analize retrospectiv-istorice, cât, mai ales, proiecţii de viitor. Pe de altă parte, este anul pregătitor al celei mai importante misiuni pe care România o va exercita de când a devenit stat membru al Uniunii Europene – Preşedinţia Consiliului Uniunii, în primul semestru al anului viitor.(…) În primul rând, riscurile, ameninţările şi provocările actuale cer o implicare activă, responsabilă şi inovatoare a dumneavoastră, ca reprezentanţi ai diplomaţiei române. De aceea, vă reamintesc că este necesar să acţionaţi viguros şi eficient pentru a contracara aceste evoluţii şi pentru a găsi soluţii durabile, astfel încât obiectivele naţionale ale României să fie realizate, iar românii să fie mai bine protejaţi.
Iohannis a adăugat că stabilitatea şi predictibilitatea politicii externe a României sunt esenţiale pentru credibilitatea noastră, ca actor extern.
-
„Stabilitatea şi credibilitatea României în politica externă înseamnă şi păstrarea şi apărarea statului de drept, a independenţei justiţiei şi a continuării combaterii corupţiei la acelaşi standard ca şi până acum. Nu este admisibil ca, în anul Centenarului, să facem paşi înapoi. Acest lucru presupune, înainte de toate, o Românie mai puternică şi mai rezilientă, un stat mai performant, în care democraţia liberală şi statul de drept suntdeplin consolidate, cu o justiţie independentă, un stat care acţionează în slujba tuturor cetăţenilor şi care este capabil să le ofere prosperitate şi siguranţă.Iohannis a amintit că fundamentele politicii noastre externe rămân aceleaşi, ele fiind definite prin necesitatea de a continua consolidarea triadei esenţiale a politicii externe româneşti: întărirea şi extinderea în continuare a Parteneriatului Strategic cuStatele Unite, precum şi creşterea rolului şi efortului României în Uniunea Europeană şi, respectiv, în NATO.De asemenea, Parteneriatul Strategic pentru integrarea europeană a Republicii Moldova continuă să fie pe primul plan al acţiunii noastre, care urmăreşte susţinerea reformelor şi a apropierii de Uniunea Europeană, „chiar dacă nu este deloc uşor”, a adăugat preşedintele.El a atras atenţia că Uniunea Europeană evoluează într-un mediu internaţional complex şi se confruntă în această perioadă cu provocări interne noi, generate de transformările societale.„Asistăm, uneori, la demersuri ale unor lideri politici pentru reactivarea, de o manieră populistă, a temerilor cetăţenilor europeni. Parcurgem, astfel, un moment dificil, care impune un angajament comun mai puternic al statelor membre în vederea consolidării proiectului european. România este pe deplin angajată, la cel mai înalt nivel, în acest efort comun european, iar asumarea, în prima jumătate a anului viitor, a PreşedinţieiConsiliului Uniunii Europene este o provocare, dar, în acelaşi timp, pentru noi şi o oportunitate”, a spus Iohannis.
El a adăugat că, timp de şase luni, interesul naţional al României va fi acela de a lucra pentru consolidarea Uniunii Europene, dar, în acelaşi timp, ţara noastră va avea ocazia de a promova teme europene de interes particular pentru noi, pentru România.
„Astfel, România a stabilit o serie de priorităţi pe care le va promova din poziţia de Preşedinţie a Consiliului Uniunii Europene, în acord cu agenda Uniunii. Cele patru axe de acţiune vor fi:
(1)asigurarea unei creşteri durabile şi echitabile pentru toate statele membre, prin intermediul unui nivel sporit de convergenţă, coeziune, inovare, digitalizare şi conectivitate;
(2) salvgardarea securităţii europene;
(3) consolidarea rolului global al Uniunii Europene şi (4) promovarea valorilor comune.
Un element semnificativ este acela că programul Preşedinţiei noastre va avea
în prim-plan cetăţeanul. (…) Avem, astfel, oportunitatea de a crea o imagine pozitivă şi pe termen lung a României în rândul partenerilor noştri europeni. Şi am face bine să folosim această oportunitate, fiindcă cele pe partea negativă le-am folosit din plin!
Aceasta va depinde de modul în care vom performa la Bruxelles, dar şi pe plan intern, în cadrul reuniunilor organizate în ţara noastră, care vor culmina cu reuniunea informală a Consiliului European de la Sibiu, în care vom decide, alături de ceilalţi lideri europeni, priorităţile şi direcţiile strategice ale Uniunii pentru perioada 2019-2024. Acest Summit ar putea rămâne un reper important în istoria Uniunii, ca etapă a efortului de adaptare la
provocările prezentului.”, a arătat Klaus Iohannis, care a adăugat că mandatul Româniai la conducerea Consiliului Uniunii Europene nu va fi unul simplu, ţinând seama de dosarele importante aflate în negociere la nivel european, fie că este vorba despre viitorul Cadru Financiar Multianual 2021-2027 sau despre negocierile pentru retragerea Marii Britanii din Uniune.
„De asemenea, în mai 2019 se vor desfăşura alegerile pentru Parlamentul European, moment ce va marca finalul unui ciclu politic de cinci ani şi începerea unui nou ciclu”, a adăugat preşedintele.
Guvernul şi ambasadorii – avertizaţi
În acest context, Klaus Iohannis a avut un avertisment pentru Guvern, dar şi pentru ambasadori:
„Îmi doresc ca Romania să poată asigura o Preşedinţie eficientă a Consiliului Uniunii
Europene. Guvernul are obligaţia să se asigure că exercitarea Preşedinţiei va reprezenta un exerciţiu din care România va câştiga în relaţiile sale cu instituţiile europene, cu statele membre ale Uniunii şi cu partenerii externi. Veţi (n.r – ambasadorii) reprezenta România pe perioada exercitării Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene în capitalele statelor membre, urmărind şi informând asupra poziţionărilor acestora pe teme importante care se discută la nivelul Uniunii, precum Uniunea Economică şi Monetară şi gestionarea migraţiei sau Piaţa internă digitală – pentru a menţiona doar câteva dosare importante. Pentru ca Bucureştiul să poată înţelege mai bine aceste poziţionări, rămân de interes efectele pe care negocierile de la Bruxelles le au asupra politicilor naţionale în statele unde ne reprezentaţi.
De asemenea, în capitalele statelor din afara Uniunii, veţi urmări modul în care activitatea României, ca Preşedinţie, este percepută şi veţi semnala oportunităţi, dar şi riscuri în relaţiile noastre bilaterale”.
El a adăugat că, pentru a obţine rezultate bune, Reprezentanţa Permanentă trebuie însă sprijinită de la Bucureşti cu un mandat credibil şi coerent, precum şi de un ghidaj politic eficient, bazat pe mecanisme suple şi rapide în procesarea informaţiilor şi validarea deciziilor la nivel politic.
„Sunt încredinţat că, în ciuda tuturor provocărilor, veţi face faţă acestei misiuni”, a conchis preşedintele.
