Preşedintele Klaus Iohannis a declarat miercuri, la şedinţa de rezentare a Raportului de activitate a Ministerului Public pe anul 2018, că, după aproape 30 de ani de la recâștigarea libertății în România, încă mai există politicieni cu reflexe autoritare, care se consideră îndreptățiți să își acorde privilegii
- Preşedintele spune că anul 2018 a fost un an plin, cu multe provocări, în care subiectele legate de domeniul justiției au continuat să facă agenda publică, au continuat să fie în topul agendei publice, din cauza insistenței obsesive a actualei majorități de a interveni politic tocmai într-un domeniu a cărui independență trebuie garantată.
“În anii `90, când România făcea primii pași în instituirea regimului democratic, prin redactarea Constituției, piatră de temelie a oricărei democrații, legiuitorul constituant a conferit Ministerului Public un rol de o importanță deosebită, cel de a reprezenta interesele generale ale societății, de a apăra ordinea de drept, precum și drepturile și libertățile cetățenilor.
Această misiune a Ministerului Public nu este una deloc ușoară, cu atât mai mult cu cât în ultimii doi ani atacurile la adresa corpului procurorilor au devenit din ce în ce mai virulente. Când tocmai persoanele care au interese directe să scape de cercetări penale sunt cele care fac legile în domeniul justiției, atunci însăși temelia statului de drept este amenințată”, a spus Iohannis.
El a amintit că, pentru a-și putea realiza rolul său fundamental, atât Constituția, cât și legea specială au recunoscut procurorului statutul de magistrat, parte a autorității judecătorești. Imparțialitatea, integritatea și profesionalismul sunt garanțiile care legitimează activitatea procurorului și îi asigură credibilitate la nivelul societății.
“Din păcate, după aproape 30 de ani de la recâștigarea libertății în România, încă mai există politicieni cu reflexe autoritare, care se consideră îndreptățiți să își acorde privilegii. Principiul statului de drept, care stă la baza democrației, vizează domnia legii și subordonarea statului față de drept, adică temperarea tendințelor abuzive și consacrarea de garanții, inclusiv jurisdicționale, care să asigure respectarea drepturilor și libertăților cetățenilor prin autolimitarea statului și încadrarea autorităților publice în coordonatele dreptului, nu ale arbitrariului politic. În anul care s-a încheiat, au avut loc modificări importante ale legislației privind statutul judecătorilor și procurorilor, organizarea judiciară și organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii”, a spus Iohannis.
- Preşedintele a arătat că Ministerul Public a tras semnale de alarmă cu privire la dispozițiile de natură să afecteze statutul procurorilor și activitatea acestora și și-a manifestat disponibilitatea de a explica parlamentarilor și Guvernului adevăratele probleme ale sistemului judiciar.
“Din păcate, opțiunea acestora, opțiunea parlamentarilor, a fost să ignore atât opiniile corpului procurorilor, cât și recomandările ferme venite din partea Comisiei de la Veneția și a Comisiei Europene, inclusiv prin raportul Mecanismului de Cooperare și Verificare. Mai mult, Guvernul insistă în practica folosirii abuzive de ordonanțe de urgență, care produc, așa cum vedem în ultima perioadă sau ultima ordonanță 7, efecte dintre cele mai profunde și grave în interiorul sistemului de justiție. Afectarea carierei procurorului și judecătorului, tentativa tot mai evidentă de control politic asupra unor parchete, insistența de a spori puterile Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, în ciuda faptului că forurile europene au criticat sever înființarea acesteia, toate acestea reprezintă motive serioase de îngrijorare.
Transpunerea în legislația națională a recomandărilor cuprinse în rapoartele Comisiei Europene, Comisiei de la Veneția și GRECO nu este facultativă, dar cei de la putere preferă, din motive lesne de înțeles, să le ignore. Statutul procurorului a fost și este în continuare sub asaltul unor autorități politice, care urmăresc supunerea acestuia voinței politicului, care prin esența sa este subiectivă, partizană și schimbătoare. În ciuda acestui atac susținut asupra justiției și a încercărilor factorilor politici de subordonare a procurorilor, idealurile, principiile și normele care vă ghidează activitatea trebuie să rămână aliniate atât la interesele generale ale societății, cât și la valorile europene.
Activitatea dumneavoastră este una indispensabilă realizării actului de justiție și apărării drepturilor și libertăților cetățenilor, de aceea vocea dumneavoastră trebuie să fie ascultată mai ales atunci când îndeplinirea misiunii pe care o aveți este îngreunată sau chiar pusă în pericol.
Românii își doresc o țară mai bună, au nevoie de siguranța oferită de domnia legii, de egalitate de tratament în fața acesteia, indiferent de funcții, statut social sau putere financiară și, mai mult decât atât, românii își doresc o țară fără corupție”, a spus preşedintele.
