Protejarea cetățenilor, a libertăților și valorilor lor ar trebui să fie interesul central al viitoarelor noastre acțiuni comune, a afirmat preşedintele Klaus Iohannis, vineri, la Bruxelles, într-o conferinţă de presă comună cu președintele Consiliului European, Donald Tusk, și președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.
“Îmi face mare plăcere să mă aflu aici, în calitate de șef al statului care deține în prezent Președinția Consiliului Uniunii Europene, alături de Președintele Tusk și de Președintele Juncker. Am discutat ieri și astăzi multe subiecte esențiale privind viitorul Uniunii Europene. Voi menționa câteva dintre ele și voi vorbi și despre activitatea Președinției României la Consiliul Uniunii Europene în ultimele șase luni. (…) Agenda Strategică pe care am adoptat-o reflectă în totalitate cele zece angajamente pe care le-am luat împreună la Sibiu, „în spiritul Summitului de la Sibiu”, cum îmi place mie să îl numesc. Acum, principalul obiectiv este să rămânem uniți, să fim hotărâți și eficienți în eforturile noastre de a implementa această Agendă și de a obține rezultate pentru toți. România este puternic angajată în îndeplinirea acestui obiectiv’”, a declarat Iohannis.
El a salutat în mod deosebit faptul că principalele priorități și linii de acțiune pe care le identifică Agenda Strategică reflectă viziunea comună în ceea ce privește viitorul Uniunii, acesta fiind un semn clar de unitate și coeziune.
„Protejarea cetățenilor, a libertăților și valorilor lor ar trebui să fie interesul central al viitoarelor noastre acțiuni comune, dat fiind că ne confruntăm cu un număr din ce în ce mai ridicat de amenințări atât din interior, cât și din afara granițelor noastre.
Recent, Consiliul a adoptat în mod oficial un număr de dosare legislative semnificative care au fost finalizate sub Președinția României, în ceea ce privește Uniunea Bancară, îmbunătățirea regimului de muncă și al drepturilor sociale, aprofundarea Pieței Unice, decarbonizarea transportului și progresul privind consolidarea Europei Digitale. Așa arată Europa în forma ei cea mai bună și aș dori să mulțumesc pe această cale tuturor statelor membre și tuturor instituțiilor europene pentru sprijinul și abordările constructive care au permis României să finalizeze un număr semnificativ de inițiative legislative importante”, a adăugat şeful statului.
O a doua temă discutată la Consiliul European de vară s-a referit la viitorul Cadru Financiar Multianual.
În acest context, Klaus Iohannis a reamintit că anul trecut în decembrie Consiliul European a cerut României să elaboreze un document revizuit pentru noua etapă a negocierilor.
„Președinția a muncit intens și sunt mulțumit că aceste eforturi consistente și progresul obținut sunt recunoscute în cadrul concluziilor Consiliului European. În al treilea rând, în ceea ce privește discuțiile referitoare la schimbările climatice, îmi exprim regretul că nu s-a putut ajunge la un consens pentru atingerea obiectivului de emisii zero de CO2 la orizontul anului 2050. Aș vrea să închei spunând că salut faptul că, la solicitarea mea, liderii europeni au fost de acord să introducem o referire la Republica Moldova în textul de concluzii. În opinia mea, acordul liderilor europeni pentru consolidarea sprijinului Uniunii față de Republica Moldova prin măsuri concrete este foarte important”, a mai precizat preşedintele.
În ceea ce priveşte președinția română la Consiliul UE, Klaus Iohannis a reafirmat că aceasta este una foarte bună.
„Puțini au avut așteptări foarte mari când am început Președinția, mulți se așteptau să fim mediocri, pe la mijloc, dar eu am luat foarte în serios laudele lui Donald și ale lui Jean-Claude. Președinția română a încheiat peste 90 de dosare, știți câte se încheiau în alte președinții, ceea ce arată nu numai intensitatea și cantitatea muncii noastre, ci și calitatea – pentru că avem parteneri buni, negociatori și instituții cu standarde ridicate, iar echipa română a reușit ceva neașteptat. De aceea am spus că Președinția română a fost surprinzătoare pentru că a avut rezultate mult mai bune decât se așteptau toți. Dacă putem să definim acest lucru ca o moștenire, și anume că România este mult mai bună decât imaginea pe care o are, atunci cred că este o moștenire bună”, a afirmat preşedintele.
