Preşedintele României va trimite pentru reexaminare Parlamentului Legea pentru modificarea şi completarea Legii Educaţiei Naţionale nr. 1/2011, înregistrată la Senat cu numărul 652/2018, a anunţat joi Ligia Deca, Consilier de Stat – Departamentul Educaţie şi Cercetare.
„Motivul reexaminării îl reprezintă măsurile introduse la articolul I, punctul 4, prin care se realizează reducerea din pix a numărului de ore din ciclul primar, gimnazial şi liceal începând cu următorul an şcolar. Astfel, potrivit acestor noi reglementări, numărul de ore alocat disciplinelor din planurile-cadru de învăţământ este în medie de 20 de ore pe săptămână la învăţământul primar, 25 la învăţământul gimnazial şi 30 de ore pe săptămână la învăţământul liceal. Această nouă modificare abruptă a Legii Educaţiei Naţionale, fără nicio analiză de impact, riscă să producă efecte negative în cascadă pentru comunitatea şcolară, fapt semnalat inclusiv de organizaţii reprezentative la nivel naţional ale elevilor, dascălilor şi părinţilor. Demersul denotă lipsa unei strategii şi a unei viziuni pe termen mediu şi lung în acest sector esenţial pentru viitorul României”, a precizat consilierul prezidenţial într-o declaraţie de presă susţinută la Cotroceni.
În opinia Preşedinţiei, orice modificare a numărului de ore alocat disciplinelor afectează automat şi profilul de formare, conţinuturile educaţionale, modalităţile de predare, învăţare şi evaluare. Nu există o analiză a modului în care formarea elevilor va fi afectată de aceste schimbări.
De asemenea, şefu statului mai consideră că reducerea numărului de ore la o asemenea dimensiune va însemna, cel mai probabil, un val de concedieri în sistemul de învăţământ. Mai exact, proiectul de lege modifică articolul 66 din Legea Educaţiei Naţionale, fără să evalueze impactul asupra încadrării cu personal.
„Legea, de asemenea, nu include dispoziţii finale care să clarifice momentul din care începe aplicarea modificărilor aduse articolului 66 din Legea Educaţiei Naţionale. În absenţa acestora, planuri cadru se vor modifica din anul şcolar următor printr-un proces făcut în grabă, pe genunchi. Reamintim faptul că dezvoltarea şi aplicarea noilor planuri cadru este un demers care durează de peste cinci ani. El a fost demarat în 2013 şi este încă în derulare. Iată că nici nu a apucat să se finalizeze implementarea lui şi o luăm de la capăt cu schimbările.
Legea nu cuprinde nici dispoziţii tranzitorii care să clarifice modul în care aceste modificări vor fi implementate. Se poate ajunge în situaţia absurdă în care, de exemplu, elevii de gimnaziu, de exemplu, vor fi şcolarizaţi după trei planuri-cadru: cel iniţial – cel vechi, cel curent, aflat în implementare până la clasa a VI-a, şi cel viitor, care ar trebui dezvoltat până la începutul anului şcolar 2019-2020 conform legii trimise la promulgare.
În lipsa acestor prevederi tranzitorii şi finale, cel mai probabil vom avea o nouă o modificare a manualelor, care ar trebui adaptate viitoarelor planuri-cadru. Dat fiind timpul scurt până la care acestea ar trebui refăcute, există riscul evident ca ele să nu fie finalizate la timp. În acelaşi timp, modificările aduse legii presupun o pregătire a cadrelor didactice pentru implementarea viitoarelor planuri cadru. Aceasta deşi nu s-a finalizat încă formarea lor privind planurile cadru actuale. Lipsa unei evaluări a impactului asupra resursei umane arată fără echivoc lipsa viziunii în educaţie pe care cei care propun legea se pare că o au” mai motivează Ligia Deca.
În concluzie, a arătat aceasta, modificările aduse articolului 66 din Legea nr. 1/2011, riscă, în forma lor actuală, să afecteze calitatea şi coerenţa procesului educaţional. În mod firesc, ar fi fost de dorit să existe o dezbatere privind reducerea încărcării orare a programelor şcolare şi o dimensionare a timpului petrecut la şcoală de către elevi în acord cu capacitatea lor, etapele de dezvoltare psiho-emoţională ale acestora, precum şi cu profilul absolventului, iar o modificare bruscă, nefundamentată, riscă să producă efecte dezastruoase pentru întreaga comunitate şcolară.
„Menţionăm că celelalte prevederi ale legii sosite la promulgare sunt de natură să creeze un impact pozitiv. Astfel, ea include măsuri privind combaterea bullying-ului, precum şi o serie de prevederi menite să crească accesul la educaţie a unor copii care nu aveau acest acces până acum, de exemplu, cei fără Cod Numeric Personal. Cu toate acestea, modificarea articolului 66 din Legea Educaţiei Naţionale face necesară reexaminarea textului de lege. Ca observaţie generală, ar trebui ca orice iniţiativă legislativă care are efecte atât de ample asupra sistemului educaţional să ia în considerare şi alte procese aflate în derulare – de exemplu, reforma curriculară şi viziunea proiectului „România Educată”, lansată în dezbatere publică de Preşedintele României la începutul lunii decembrie a anului trecut”, a mai spus consilierul prezidenţial pe probleme de educaţie.
