Fostul preşedinte Ion Iliescu a făcut, după 28 de ani de la Revoluţia din decembrie 1989, un prim pas către instanţa de judecată. El a fost pus oficial sub acuzare de procurori pentru crime împotriva umanităţii, iar marţi dimineaţa s-a prezentat la Parchetul General unde a fost audiat în dosarul Revoluţiei.
Întrebat de jurnalişti cine este vinovat de crimele de la Revoluţie, Ion Iliescu s-a mulţumit să zâmbească, fără a face însă vreo declaraţie.
Fostul preşedinte a stat la Parchet aproape o oră şi jumătate, prilej cu care i s-a adus la cunoştinţă că pe numele lui a fost începută urmărirea penală în dosarul „Revoluţiei” pentru săvârşirea infracţiunii contra umanităţii.
Preşedintele Klaus Iohannis a avizat, pe 13 aprilie, cererea de urmărire penală în cazul fostului preşedinte Ion Iliescu, fostului premier Petre Roman şi a lui Gelu Voican Voiculescu, în legătură cu săvârşirea infracţiunii contra umanităţii în dosarul ”Revoluţiei”.
Procurorul general Augustin Lazăr a transmis pe 2 aprilie preşedintelui Klaus Iohannis cererea de efectuare a urmăririi penale, în dosarul Revoluţiei, în legătură cu săvârşirea infracţiunii contra umanităţii, faţă de Ion Iliescu, Petre Roman şi Gelu Voican Voiculescu.
„Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a adresat preşedintelui României o solicitare de exercitare a prerogativelor constituţionale şi legale privind cererea de urmărire penală în legătură cu săvârşirea infracţiunii contra umanităţii (…) faţă de: Iliescu Ion, membru şi preşedinte al Consiliului Frontului Salvării Naţionale – din 22 decembrie 1989- , organism care de facto a exercitat puterea executivă şi legislativă centrală, comportându-se ca un Guvern până la apariţia Decretului-Lege nr. 2 din 27 decembrie 1989, când preşedintele consiliului a primit rolul unui şef de stat, iar atribuţiile legislative ale consiliului au fost separate de cele executive, ce necesită autorizare pentru intervalul 22-27 decembrie 1989; Roman Petre, membru al Consiliului Frontului Salvării Naţionale, din 22 decembrie 1989, numit oficial prim-ministru al Guvernului României prin Decretul nr.1 din 26 decembrie 1989, ce necesită autorizare pentru perioada 22-31 decembrie 1989; Gelu Voican Voiculescu, membru al Consiliului Frontului Salvării Naţionale din 22 decembrie 1989, numit oficial vice prim-ministru al Guvernului României prin Decretul nr. 5 din 28 decembrie 1989, ce necesită autorizare pentru perioada în perioada 22-31 decembrie 1989”, a anunţat atunci Parchetul General într-un comunicat.
Pe 18 decembrie 2017, Parchetul Militar a anunţat că în decembrie 1989 nu a existat vid de putere.
Procurorul militar Marian Lazăr declara, într-o conferinţă de presă, că a existat o diversiune militară începând cu seara zilei de 22 decembrie 1989, aceasta fiind principala cauză a numeroaselor decese, vătămări corporale şi distrugeri.
În plus, procurorii au identificat, inclusiv prin probe testimoniale, sursa sunetului cu efect de panică (emis la data de 21 decembrie 1989, în timpul discursului lui Nicolae Ceauşescu), care a contribuit, alături de alte elemente, la dezorganizarea mitingului din Piaţa Palatului şi la declanşarea protestelor în Bucureşti.
Totodată, procurorii susţineau că au existat diversiuni exercitate asupra cadrelor de comandă ale UM 01417 Târgovişte, locaţia unde s-a aflat cuplul Ceauşescu, dar şi ordine venite de la vârful ierarhiei militare privind eliminarea fizică a cuplului prezidenţial.
În plus, până la execuţia celor doi, la data de 25 decembrie 1989, au fost identificate trei tentative de lichidare fizică a acestora.
Anchetatorii precizau că au fost clarificate circumstanţele şi împrejurările privind pregătirea judecării în regim de urgenţă a fostului preşedinte şi a soţiei acestuia, judecarea propriu-zisă, motivaţiile reale care au stat la baza acestei acţiuni şi, mai apoi, executarea soţilor Ceauşescu.
