Analistul de politică externă şi securitate Iulian Chifu a declarat marţi, la Timişoara, că România se află în momentul de faţă „în situaţia cea mai bună” din punct de vedere al securităţii, dar acest lucru „nu exclude războiul”.
„România se află în momentul de faţă în situaţia cea mai bună, pentru că are o formulă de securitate şi de apărare colectivă care implică NATO, un sistem de parteneriate strategice, apartenenţa la Uniunea Europeană, fiecare venind cu componente importante pe zona de apărare şi de securitate, în totalitatea lor, mergând spre asigurarea nivelului cel mai înalt de securitate de care beneficiază România, în existenţa ei. Acest lucru nu exclude războiul. Faptul că astăzi suntem în situaţia în care ameninţarea cu războiul pe scară largă, de mare intensitate, pe termen lung este prezentă, ne obligă să reacţionăm, să ne pregătim, chiar şi numai pentru a descuraja perspectiva unui război. Suntem în cea mai bună situaţie în care am putea fi, dar sigur, avem în continuare de construit pacea şi descurajarea”, a afirmat Iulian Chifu.
Analistul de securitate internaţională şi-a lansat, marţi seara, la Timişoara, volumul „Reconfigurarea securităţii şi relaţiilor internaţionale în secolul 21”, care face parte dintr-o tetralogie la care autorul a lucrat opt ani şi care abordează relaţiile internaţionale şi securitatea globală în prezentul secol.
Preşedintele Centrului pentru prevenirea conflictelor şi avertizare timpurie, Iulian Chifu, a precizat că în volumul „Ameninţări şi conflicte” ia în discuţie evoluţia ameninţărilor şi prezenţa conflictelor din secolul XXI, toate „ducând spre ceea ce s-a întâmplat în Ucraina”.
Volumul respectiv trece în revistă toate categoriile de ameninţări, riscuri, vulnerabilităţi, respectiv tipologiile de conflicte utilizate, care merg de la conflictul militar deschis, direct, până la războiul de tip hibrid, componentele de război informaţional, elementele de război economic.
Toate acestea converg spre utilizarea unei forme de agresiune pentru a obţine avantaje de o anumită factură, în detrimentul altui partener din comunitatea internaţională.
„Distanţa dintre ameninţare şi conflict este, parabolic vorbind, distanţa dintre frontiera rusă şi teritoriul ucrainean pe care l-a ocupat. Aici este punctul de rupere, când războiul a revenit ca instrument de politică externă, iar agresiunea a luat locul diplomaţiei, al negocierii sau a altor soluţii. Dificultatea de a face pace este egală cu dificultatea de a câştiga un război şi cu atât mai greu este să câştigi pacea de după război”, a evidenţiat Iulian Chifu.
Analistul de politică externă a menţionat că la acordul de pace se ajunge foarte greu şi există mai multe tipuri de pace, respectiv „pacea rea”, care înseamnă doar oprirea războiului şi nu soluţionarea problemelor care au dus la război şi creează premisele următorului război. „Pacea bună” este cea sustenabilă, care poate accepta pe o perioadă mare în timp a păcii.
Sursa: AGERPRES
