Directorul Cotidianului, Cornel Nistorescu, deplânge faptul că mass-media din România pare să-și dorească să determine cât mai mulți concetățeni să plece din țară, scrie r3media.ro.
El spune că în publicațiile românești „ni se prezintă cariere românești de mare succes izbutite mai ales în străinătate, în lumea vestică”, cu o insistență demnă de o cauză mai bună.
Nistorescu consideră că de fapt, în spate este o campanie de racolat creiere în favoarea străinătății.
„După modesta mea părere, a venit vremea să discutăm serios despre propaganda neobosită pe care românii o fac în favoarea emigrării românilor. Și la Libertatea, și în alte ziare, ni se prezintă cariere românești de mare succes izbutite mai ales în străinătate, în lumea vestică, nu în Asia sau în Africa.
Pe vremuri, am făcut și eu greșeala de a publica în Evenimentul zilei materiale de promovare a Loteriei Vizelor în SUA. Apoi, a condițiilor de emigrare în Canada. Era valul acela de libertate și de trecut granița interdicțiilor după ce comunismul ne închisese porțile. Părea o șansă. A fost între primele mele greșeli enorme. Am publicat materiale de promovare a plecării fără să realizez că îndărăt se ascundea o campanie a racolării de creiere și de forțe de muncă. Și asta exact în perioada în care începea o altă etapă de reconstrucție a țării. Am semnat cu sutele recomandări și cereri de trimitere la burse în străinătate. Îmi imaginam că oamenii deschid ochii și vom avea tineri mai pregătiți pentru o țară europeană. Unii au folosit prilejul și nu s-au mai întors. Alții s-au întors ca agenți acoperiți și ca propagandiști ai țărilor în care au primit burse. O parte a rămas cu beneficiul deschiderii spre societatea avansată și spre gîndirea în spirit democratic și fac o bună figură în țară”, a scris Nistorescu.
Nistorescu a remarcat că s-a ajuns până acolo încât întrebări despre plecarea din țară li se pun și copiilor.
„Uitați-vă însă la toată armata de susținători ai USR și PNL, ai fostului PD, ai lui Traian Băsescu, la reziștii care umplu ONG-urile care se mobilizează la nevoie pentru o cauză preelaborată. Toți propagandiștii au studiat sau au beneficiat de burse sau stagii de pregătire în țările vestice, europene sau nord-americane și au devenit partizani ai democrației comandate de acolo. E drept, ai unei democrații elaborate, uneori, comandate, alteori, doar instrumente de combatere a adversarilor.
Nelămurirea mea a venit de la insistența cu care Libertatea, dar și alte site-uri sau publicații insistă pe succesele românilor în străinătate, mai ales peste Ocean. Este mai mult decît o modă. A devenit un loc comun periculos. Am văzut o vai de reporteriță întrebînd o fetiță de 14 ani cu voce de aur dacă nu s-a gîndit cumva să plece din țară. Vă dați seama ce enormitate!
Jurnalistul a mai remarcat faptul că mereu se scrie numai despre părțile pozitive ale plecării, dar aproape niciodată despre cele negative.
„Dincolo de toate nu este decît o uriașă tendință de racolare de forță de muncă pregătită și de creiere cu mare potențial creator.
Din păcate, noi ne-am trezit și ne-am enervat doar cînd peste noapte, în plină interdicție de circulație din pandemie, mii de oameni au fost mobilizați și transferați în Germania pentru culesul de sparanghel.
Din păcate, în ciuda grosolăniei aranjamentului derulat la vîrful României și Germaniei, continuăm să privim plecarea în străinătate ca o cale de succes, ca o soluție economică sau profesională, ca o evadare din infernul românesc al improvizației, al subdezvoltării, al corupției, al neîncrederii etc. Pe nesimțite, prin toate mediile se desfășoară un fel de concurs sau de festival național al argumentelor pentru a emigra. Ziariștii și influenceri se întrec în a descrie povești de succes ale celor plecați din țară. Este o adevărată campanie inconștientă (în mare parte!) de părăsire a României, de golire a ei, de racolare de profesioniști și creiere hiper-dotate. Toate duduile și fătucile ajunse în fața unei camere încearcă să-și etaleze argumentele plecării, proiectele, bărbatul, locurile de vis prin care s-au trambalat pe banii sponsorilor. În vremea lui Ceaușescu, se fugea de regulă prin evadarea sau prin căsătorie. Succesul, banii mulți, siguranța, asistența medicală sunt pompate ca argumente de bază ale conștientului sau subliminalului îndemn la plecare. Acum, se pleacă din rațiuni economice și în baza propagandei că dincolo este tărîmul făgăduinței. Nimeni nu scrie despre eșecul românilor peste hotare, despre hămăleala lor prost plătită, despre viața lor grea și însingurată, despre continua poziție de mîna a treia și a patra. Doar despre bani, despre succes și, din cînd în cînd, despre dorul de casă”, a concluzionat Cornel Nistorescu.
În schimb, într-un articol: “Economia fierbinte a României atrage muncitori străini,” The Economist susține că țara noastră joacă rolul Italiei anilor 1970, când sute de mii de muncitori străini au venit să lucreze, scrie jurnalistul Marius Ghilezan, potrivit solidnews.ro.
Analiza mai comentează că România a devenit, dintr-o țară de emigranți, o țară de imigranți. Până la sfârșitul deceniului trei al acestui secol, în România vor fi peste 600.000 de lucrători străini, mai previzionează publicația.
“În urmă cu o generație, românii stăteau la coadă la mâncare. Astăzi, în București s-au reîntors cozile, dar la care nu mai stau românii, ci străinii. Pe o stradă, refugiații ucraineni se aliniază în fața unui centru de distribuire a ajutorului. Într-un alt spațiu, nepalezi, bangladezi și alții așteaptă în fața unui birou de imigrare pentru a-și reînnoi permisele de muncă și de ședere. La fel ca Italia în anii 1970, România este pe punctul de a trece de la o țară de emigranți la una de imigranți,” mai scrie autorul articolului.
“Economia României a crescut constant în ultimul deceniu, anul trecut cu 4,7%. În 2010, PIB-ul pe persoană, ajustat în funcție de prețuri, era de 53% din media UE. Între timp, populația a scăzut de la 23,2 milioane, în 1990, la 19 milioane în prezent. Rata natalității s-a prăbușit după revoluția din 1989 și milioane de români au emigrat. Țara se confruntă acum cu o lipsă gravă de forță de muncă,” mai sesizează jurnalistul.
Autorul reportajului a stat de vorbă cu mai mulți antreprenori care acuză lipsa forțelor de muncă. Un patron de firmă de construcții susține că le dă muncitorilor străini o mie de dolari, plus masă și cazare.
Articolul estimează că doar în construcții ar fi nevoie de peste o sută de mii de muncitori.
Reporterul The Economist a stat de vorbă cu o serie de imigranți, veniți la muncă. O bonă a spus că preferă să câștige legal mai puțin decât în Marea Britanie, decât să plece acolo ilegal.
“În 2017, România avea o cotă de 3.000 de permise de muncă pentru extracomunitari. Cifra a crescut la 100.000 anul trecut, și mulți și-au reînoit rămânerea,” mai spune publicația britanică.
The Economist sesizează că mulți români încă mai emigrează pentru o viață mai bună în altă parte, dar alții se întorc acasă. Între timp, populația de origine străină din România crește. Până la sfârșitul anului 2022, în țară erau 113.520 de cetățeni din afara UE, o creștere de 110%, față de acum cinci ani. Au fost, de asemenea, 54.765 de cetățeni ai UE, 113.000 de refugiați ucraineni și aproximativ 200.000 de imigranți din Moldova vecină (deși majoritatea au cetățenie română). Șeful Biroului Organizației Internaționale pentru Migrație a ONU din București, Mircea Mocanu, apreciază că până la sfârșitul deceniului vor fi 600.000 de străini în România. “Aceasta este o mare schimbare, care se petrece foarte rapid.”
