Liderul UDMR Kelemen Hunor a declarat, cu ocazia evenimentului organizat de Ambasada Ungariei la București în cinstea revoluției din 23 octombrie 1956, că sărbătorile națiunilor sunt, de obicei, asociate cu fondarea statului sau cu lupta pentru independență a unei națiuni.
„Nu este aceasta altfel nici în cazul Ungariei, care și-a sărbătorit ziua națională în urmă cu două zile. 23 octombrie este despre Revoluția din 1956 și lupta pentru libertate. Este despre dragostea seculară a libertății a poporului maghiar. Ne reamintește de o perioadă istorică, care se află doar la o generație distanță. Ne duce cu gândul la o perioadă în care jumătatea continentului european de la est de Berlin se afla sub opresiunea unei dictaturi comuniste.
- Sărbătoarea națională a Ungariei amintește de acel secol XX, când națiunile europene au fost separate de un zid, aparent ideologic, însă cu un rezultat fizic brutal. De acel secol XX, când jumătatea mai norocoasă a continentului trăia în libertate, în timp ce cealaltă jumătate suferea din cauza lipsei de libertate. Ne reamintește de acea perioadă în care Occidentul a acceptat ca popoarele și națiunile din Europa să trăiască, împotriva voinței lor, sub opresiune și dictatură.
- Lipsa libertății este întotdeauna mult mai mult decât s-ar putea crede la prima vedere. Pentru că nu înseamnă doar îngrădirea libertății de exprimare, a libertății de opinie, nu înseamnă doar îngrădirea libertății de întrunire, a creației, ci și lipsa demnității umane, un lucru pe care au trebuit să îl experimenteze toți cei care au fost împinși în partea greșită a istoriei de vânturile politicii mondiale, inclusiv maghiarii, românii și celelalte națiuni.
Acolo unde nu există libertate, nu poate exista o viață liberă demnă de om. Acolo unde nu există libertate, demnitatea umană are întotdeauna de suferit, iar acolo unde nu există libertate, cetățenii trăiesc vremuri de sclavie, constrângere și umilință.
- Împotriva acestui lucru, împotriva dictaturii comuniste, a dictaturii staliniste, sovietice, s-a revoltat poporul maghiar, mai ales tinerii din Budapesta, în octombrie 1956. Ei au fost primii care au arătat lumii întregi că este posibilă, că este necesară lupta împotriva dictaturii. Ei au fost primii care au slăbit lanțul opresiunii și au arătat clar opiniei publice din Occident, din lumea liberă, ce viață inumană duceau oamenii care trăiau sub opresiunea dictaturii sovietice. Ei au fost primii care au așteptat ajutor din partea Occidentului la acea vreme și au fost, de asemenea, primii, doamnelor și domnilor, care au experimentat cum este atunci când nu vine ajutorul.
Revoluția maghiară a fost prima care a aprins focul speranței. Tancurile sovietice, care au mărșăluit câteva zile mai târziu, au zdrobit revoluția pornită pentru libertate, represaliile au fost brutale, dar nici frânghia, nici glonțul, nici frica nu au mai putut stinge flacăra speranței.
În ”Sângele Maghiarilor”, un text scris de Albert Camus la comemorarea revoluției din 1956, se arată următoarele:
- „O Ungarie înlănțuită și încătușată a făcut mai mult pentru libertate și adevăr decât orice altă națiune din lume în ultimii douăzeci de ani (…). Este dificil pentru noi să fim demni de atâtea sacrificii. Dar trebuie să încercăm, uitând diferențele noastre, revizuindu-ne greșelile, multiplicându-ne eforturile, solidaritatea într-o Europă într-un final unită. Suntem convinși că ceva se desfășoară în lume, în paralel cu forțele contradicției și ale morții care întunecă istoria – se desfășoară forțele vieții și ale persuasiunii, marea mișcare a ascensiunii umane pe care o numim cultură, produsul creației și muncii libere”.
Astăzi, mai presus de orice, sărbătorim acest curaj, iar această zi are un mesaj puternic și pentru secolul nostru. Are un mesaj deosebit de important, deoarece niciun popor nu poate trăi fără libertate. Fiecare națiune trebuie să aleagă calea pe care dorește să o urmeze și nicio agresiune împotriva libertății nu este acceptabilă. Aceasta este o problemă morală. De fapt, voi merge mai departe, nu numai că este inacceptabilă, dar trebuie combătută. Noi, aici, la marginea Europei de Est, am învățat această lecție. Niciun sistem nu poate dura la nesfârșit dacă își ține cetățenii în robie, în umilință. Niciun sistem politic nu are temelii puternice, dacă cetățenii săi sunt ținuți împreună în interiorul granițelor sale doar de frică. Și nu există nicio ordine socială ai cărei cetățeni să tolereze absența libertății, absența demnității umane, până la sfârșitul timpului.
Permiteți-mi să urez, cu aceste gânduri, Ungariei și poporului maghiar o sărbătoare demnă. Fie ca dragostea de libertate a poporului maghiar să nu se stingă niciodată. Dumnezeu să ocrotească și să ajute Ungaria!”, a spus Kelemen Hunor.
