La 25 de ani de la atentatele din 11 septembrie 2001 din Statele Unite, presupusul „creier” al atacurilor şi alţi trei inculpaţi încă aşteaptă procesul, care este programat să înceapă la 5 iunie 2028, după ce procedurile judiciare au fost blocate mai bine de un deceniu în faza preliminară, scrie EFE, conform Agerpres.
Cei patru inculpaţi – Khalid Sheikh Mohammed, care i-ar fi propus liderului de atunci al reţelei teroriste Al-Qaida, Osama bin Laden (ucis în 2011 într-o operaţiune americană în Pakistan), ideea unor atacuri asupra Statelor Unite şi apoi ar fi supravegheat operaţiunea, Ammar al-Baluchi, Walid bin Attash şi Mustafa al-Hawsawi – fac obiectul unui dosar comun gestionat de comisiile militare înfiinţate la Baza Navală din Guantanamo.
În baza sa militară din estul Cubei, SUA au reţinut cândva circa 780 de bărbaţi, dintre care în prezent mai sunt acolo doar 15, consideraţi a fi extrem de periculoşi sau într-o incertitudine juridică. Închisoarea continuă să funcţioneze în ciuda încercărilor fostului preşedinte democrat Barack Obama de a o închide.
Deţinuţi de profil înalt
Khalid Sheikh Mohammed, nepotul său Al-Baluchi (cunoscut şi sub numele de Ali Abdul Aziz Ali), Bin Attash şi Al-Hawsawi rămân deţinuţi în centrele de maximă securitate din Guantanamo, după ani petrecuţi în închisori clandestine ale CIA şi după ce au fost supuşi unor tehnici de interogare considerate tortură, cum ar fi simularea înecului (aşa-numitul „waterboarding”).
Cel mai valoros prizonier de la baza navală şi complicii săi riscă pedeapsa cu moartea pentru uciderea a 2.977 de oameni în New York, Washington şi Pennsylvania, în cele mai grave atacuri teroriste din istoria SUA.
În iulie 2024, Khalid Sheikh Mohammed şi alţi doi inculpaţi au ajuns la un acord de recunoaştere a vinovăţiei cu procurorii militari în schimbul unor condamnări pe viaţă în locul pedepsei cu moartea, dar această încercare de a închide cazul a eşuat.
Ani de tergiversări
Acuzaţiile împotriva inculpaţilor au fost prezentate pentru prima dată în faţa unei comisii militare în 2008, după care procedurile au fost suspendate pentru mai mulţi ani şi reformulate conform unor noi reguli în 2012.
Pe lângă acuzaţiile împotriva presupusului „creier” al atentatelor din 11 septembrie, Bin Attash este acuzat că s-a ocupat de selecţia şi antrenamentul mai multor atacatori, în timp ce Al-Baluchi şi Al-Hawsawi ar fi trimis sprijin financiar şi s-au ocupat de diverse pregătiri pentru operaţiune.
În 2023, un judecător militar a decis ca Ramzi bin al-Shibh, al cincilea inculpat, să fie judecat separat, după ce a fost constatat că problemele sale mintale îl împiedică să participe la proces.
De la reluare, procesul a fost afectat de întârzieri logistice din cauza distanţei dintre Guantanamo şi continentul american, acuzaţii de interceptări ilegale ale apărării şi dezbateri cu privire la faptul dacă mărturisirile inculpaţilor sunt invalidate de actele de tortură comise de CIA şi dacă pot fi folosite în instanţă.
De asemenea, au existat întârzieri din cauza unor probleme tehnice neprevăzute şi a procedurilor atente de evitare a dezvăluirii identităţilor şi a informaţiilor sensibile într-un caz în care o mare parte din probe sunt ţinute la secret faţă de cetăţeanul de rând şi uneori chiar de membri ai apărării.
Stabilirea unei date a procesului
Aceşti ani de tergiversări i-au iritat pe supravieţuitori şi pe familiile victimelor, care cer dreptate şi denunţă lentoarea unui proces care, după cum au declarat mai mulţi dintre ei pentru EFE, ar fi trebuit să se desfăşoare în instanţe din New York sau Washington.
Cu toate acestea, la sfârşitul lunii august, judecătorul militar Michael Schrama a stabilit că procesul împotriva lui Khalid Sheikh Mohammed şi a complicilor săi va începe pe 5 iunie 2028, cu selecţia juriului în sălile de judecată ale comisiilor militare de la Guantanamo, la aproape 27 de ani de la atentate.
Iniţial, procuratura solicitase ca procesul să înceapă în ianuarie 2027, dar Schrama – al cincilea judecător repartizat în acest caz din 2012 – a considerat-o o dată nerealistă.
În ciuda unui termen limită stabilit, procesul trebuie încă să rezolve numeroase probleme preliminare şi depinde de respectarea termenelor stabilite de instanţă, astfel încât experţii nu exclud noi întârzieri în calendarul cazului, adesea văzut ca un exemplu clar al lentorii justiţiei militare americane.
sursa – AGERPRES
