Comisia Europeană a aprobat miercuri Proiectul paneuropean de cercetare Extreme Light Infrastructure (ELI) ERIC, inițiat de Cehia și Ungaria. ”Laserul de la Măgurele” rămâne în afara proiectului, potrivit euractiv.ro.
Cehia și Ungaria au depus în mai anul trecut la Comisia Europeană propunerea privind constituirea unui Consorțiu European de Infrastructură de Cercetare (ERIC). Deși făcea parte din proiectul de cercetare paneuropeană Extreme Light Infrastructure (ELI), România nu e invitată să facă parte din noul consorțiu, urmare a unor probleme la ”Laserul de la Măgurele”.
În afară de Cehia și Ungaria, Italia și Lituania sunt membri fondatori ai ELI ERIC, iar Germania și Bulgaria sunt observatori, exprimându-și obiectivul de a deveni membri la o dată ulterioară. Și alte state europene și non-europene și-au manifestat interesul de a participa la proiect.
Potrivit unui comunicat al ELI Delivery Consortium, laboratorul ELI-NP de la Măgurele urmează să se alăture și el proiectului.
Pe 17 mai 2020, Dragoș Ciuparu, pe atunci secretar de stat pentru Cercetare, declara pentru pentru Edupedu.ro că este surprins de faptul că „ELI Delivery Consortium nu a contactat partea română pentru discuții în vederea constituirii ERIC” și se aștepta ca Executivul de la Bruxelles să respingă proiectul depus de Cehia și Ungaria:
”Mă aștept ca la Comisia Europeană acest proiect de ERIC să fie respins, întrucât contravine flagrant deciziei de aprobare a proiectelor ELI. Pentru că aceasta decizie [din 2012 prin care Executivul european a aprobat construirea celor 3 facilități de cercetare ELI – N.Red.] spune că toți cei 3 pillars [pilonii din România, Cehia și Ungaria care formează proiectul paneuropean de cercetare ELI], la sfârșitul fazei de construcție a infrastructurii, trebui să constituie un European Research Infrastructure Consortium, adică un ERIC. Ori doar 2 dintre aceste pillars nu pot constitui ERIC-ul fără cel de-al treilea”.
Sursa conflictului de la Măgurele
Corina Crețu, în calitate de comisar european, avertiza în 2018 asupra întârzierilor în implementarea fazei a doua a proiectului de la Măgurele.
Cunoscut sub numele de „Laserul de la Măgurele” proiectul românesc construit în cadrul Institutului de Fizică și Inginerie Nucleară- Horia Hulubei (IFIN-HH) este constituit din doua mari infrastructuri: două brațe laser de 10 PW și o sursă de raze gama, aceasta din urmă în valoare de aproape 66 de milioane de euro.
Contractul pentru sursa gama a fost câștigat de un consorțiu numit EuroGammaS în care participau echipe din 8 țări europene și din care fac parte Istituto Nazionale di Fisica Nucleare (Italia) (liderul consorțiului), Università degli Studi di Roma „La Sapienza” (Italia), Centre National de la Recherche Scientifique (Franta), Alsyom S.A.S (Franta), Comeb S.R.L (Italia), ScandiNova Systems AB (Suedia).
În 2017-2018 EuroGammaS a făcut măsurători în cadrul clădirii în care urma să fie instalată sursa și a cerut modificări la aceasta pentru îndeplinirea standardelor tehnice și de protecție a personalului.
Poziția părții române (IFIN-HH) a fost că toate specificațiile tehnice au fost îndeplinite și că EuroGammaS trebuie să instaleze sursa.
De asemenea, IFIN-HH nu a permis EuroGammaS să facă schimbările cerute, deși consorțiul european s-a oferit să plătească pentru acestea. În noiembrie 2018, Nicolae Zamfir director al IFIN-HH și ELI-NP a reziliat contractul cu EuroGammaS. Consorțiul a atacat în instanță rezilierea contractului (dosarul cu nr. 3896/93/2018 aflat pe rol la Tribunalul Ilfov) și a depus o contestație la noul contract pentru o nouă sursă gama (numită VEGA) câștigat de o companie Americană: Lyncean Technologies.
Comisia Europeană a încercat să medieze conflictul dintre IFIN-HH și EuroGammaS, dar fără succes.
