Ministerul Economiei promovează în Parlament o lege prin care se prevede alocarea de la buget a unei sume echivalent în lei a 6,7 milioane de dolari pentru rambursarea unui împrumut luat din America de România în 1992 ca să se cumpere bumbac…din America. Americanii au cerut banii înapoi în 2022, când creditul a atins scadența iar suma de 6,7 milioane dolari este compusă din rate de capital – 4.89 milioane dolari, dobânzi – o,8 milioane dolari, penalități de întârziere – 1.03 milioane dolari, scrie cotidianul.ro.
„Art. 1
(1) Datoria publică aferentă împrumutului acordat de Guvernul SUA, prin Departamentul Agriculturii și Comodity Credit Corporation (CCC), în baza programului CCC – Legea publică nr. 480/1992, pentru cumpărarea de bumbac fibră din SUA, în cuantum de 6.743.617,46 USD înregistrat la data de 31 mai 2024, reprezentând: rate de capital 4.890.499,09 USD, dobânzi 821.066,45 USD, penalități de întârziere 1.032.051,92 USD, precum și alte costuri asociate, se rambursează din fondurile aprobate cu această destinație în bugetul Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului în anul 2024.
Art. 2
(1) Obligațiile financiare menționate la art. 1 și, respectiv, fondurile prevăzute în bugetul Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului se majorează cu penalitățile de întârziere datorate până la data plății efective, tinând cont de dobânda zilnică de întârziere comunicată de Departamentul Agriculturii al SUA, respectiv 34,08 USD„, sunt cele două articole de lege.
În anul 1992, în baza Legii Publice americane nr. 480, titlul I, Guvernul SUA, prin Departamentul Agriculturii şi Comodity Credit Corporation (CCC) a acordat Guvernului României un credit comercial în valoare de 9,952 mil. dolari SUA, pe termen de 30 de ani, cu 6 ani perioadă de graţie, cu o dobândă inițială de 2% și o dobândă în continuare de 3% pe an, conform acordului semnat pentru cumpărarea de bumbac fibră din SUA.
În numele Guvernului României, acordul de credit a fost negociat în SUA cu reprezentanții de la acea dată ai Ministerului Industriei (actualmente Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului – succesor în drepturi și obligații), Ministerului Economiei şi Finanțelor (actualmente Ministerul Finanţelor), Ministerului Comerțului şi Turismului şi Agenției Române pentru Dezvoltare.
Pentru realizarea importului de bumbac fibră, au fost desemnaţi prin licitaţie publică cinci operatori economici specializaţi în operaţiuni de comerţ exterior, aceştia fiind:
SC ROMÂNOEXPORT SA; SC TRICOROM SA; SC TEXTILCOTTON SA; SC IMPEX OVERSEAS CORP SRL; SC TUVIC IMPEX SRL.
Importatorii de bumbac desemnaţi au încheiat la vremea respectivă contracte de mandat special cu Ministerul Industriei prin care s-au angajat să importe bumbacul fibră din SUA, să-l livreze societăţilor comerciale prelucrătoare (filaturilor) din România şi să ramburseze creditul american, ratele scadente la credit şi dobânzile aferente, până la data de 15 octombrie a fiecărui an.
Importatorii de bumbac mandataţi au plătit dobânzile la creditele contractate până în anul 1998 inclusiv, după care, odată cu scadenţa primelor rate de capital şi dobândă la credit, au încetat plăţile motivând că întreprinderile cărora le-au vândut bumbacul nu au mai plătit contravaloarea acestuia.
Creditele angajate de două dintre societăţile comerciale importatoare de bumbac fibră care se derulau prin Banca Română de Comerț Exterior – BRCE şi anume ROMÂNOEXPORT SA şi TRICOROM SA, au fost preluate de AVAB (actualul AAAS) pentru recuperarea datoriilor acestora şi plata în contul CCC a sumelor datorate.
Creditele angajate de celelalte trei societăţi comerciale, respectiv SC TEXTILCOTTON SA, SC IMPEX OVERSEAS CORP SRL și SC TUVIC IMPEX SRL care s-au derulat prin Banca Comercială Română – BCR, au rămas în urmărirea recuperării acestora de către autoritatea centrală din domeniul economiei.
Pentru recuperarea unor sume plătite de către Ministerul Economiei, cele trei societăți importatoare de bumbac fibră au fost acționate în instanță, însă din cauza situației juridice a acestor operatori economici (aflați în faliment sau radiați), debitele nu au mai fost recuperate.
Pentru a nu deteriora relaţiile comerciale şi diplomatice cu SUA, în perioada 2000-2006, Ministerul Economiei a inițiat si au fost aprobate de Parlamentul României, urmatoarele acte normative: OUG nr. 238/2000, aprobată cu modificări prin Legea nr. 588/2001, Legea nr.436/2004 şi Legea nr. 125/2006 prin care a fost reglementată rambursarea ratelor de capital pentru cota-parte din credit pe perioada 1998 – 2005, precum şi achitarea dobânzilor şi a altor costuri externe aferente acestei cote-părţi de către Ministerul Economiei, din suma alocată de la bugetul de stat. Adoptarea acestor legi a durat foarte mult, având ca efect aplicarea unor penalizări la plata datoriilor.
În data de 15 octombrie 2022, a avut loc ultima scadență a împrumutului. Dat fiind că partea română nu plătise decât 3 milioane de dolari din tot împrumutul, americanii au venit și au cerut banii înapoi deîndată. A mai durat doi ani până la prezentul proiect de lege, dar care s-a redactat, așa cum spune Economia după ce, în 12 iunie 2024, „USDA(Departamentul pentru Agricultură al SUA) comunică MEAT obligațiile de plată ale României, la data de 31.05.2024, care sunt în valoare totală de 6.743.617,46 USD, compusă din: rate de capital neachitate în sumă de 4.890.499,09 USD, dobânda inițială neachitată 821.066,45 USD și penalități de întârziere la 31.05.2024 1.032.051,92 USD.
Dobânda penalizatoare pe zi, conform comunicării USDA din 31.03.2024 este de 34,08 USD„.
