Camera Deputaților a adoptat astăzi, în calitate de Cameră decizională, inițiativa legislativă a senatorului USR Adrian Wiener privind limitarea conținutului de acizi grași trans în produsele alimentare destinate consumului uman. Aflată de mai bine de trei ani în procedură parlamentară, legea, odată promulgată, creează premisele pentru reducerea riscului de boli cardiovasculare și pentru îmbunătățirea nivelului de sănătate a românilor.
„Este poate cea mai importantă inițiativă legislativă destinată prevenției în România. E un pas uriaș spre civilitate alimentară, pas făcut din păcate cu mare întârziere. Legea a stat blocată peste 3 ani de zile în sertarele comisiei de Agricultură din Camera Deputaților, la comanda reprezentanților industriei alimentare și în dispreț față de interesul public”, declară senatorul USR Adrian Wiener.
Legea, care va intra în vigoare la 1 aprilie 2021, reglementează conținutul de acizi grași trans (AGT) în produsele alimentare destinate consumului uman, în sensul că operatorii economici din sectorul alimentar vor avea obligația de a introduce pe piață produse cu maximum 2 g AGT la 100 g de grăsime din conținut. Restricția se va aplica și produselor alimentare provenite din țări terțe și din alte state membre UE.
Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor și Ministerul Sănătății vor efectua periodic controale pentru produsele reglementate de lege.
În cazul constatării neîndeplinirii condițiilor prevăzute de lege, produsele alimentare neconforme vor fi retrase din circuitul consumului uman.
Inițiativa legislativă a fost depusă de senatorul USR Adrian Wiener în martie 2017 și a fost adoptată de Senat în octombrie 2017, de atunci fiind blocată în Camera Deputaților. Între timp, în aprilie 2019, UE a adoptat o serie de reglementări identice cu măsurile incluse în proiectul USR.
Prin acizi grași trans se înteleg acizii grași cu cel puțin o legătură dublă neconjugată carbon-carbon, în configurație trans, astfel cum sunt definiti în anexa I punctul 4 din Regulamentul (UE) nr. 1169/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2011 privind informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1924/2006 și (CE) nr. 1925/2006 ale Parlamentului European și ale Consiliului și de abrogare a Directivei 87/250/CEE a Comisiei, a Directivei 90/496/CEE a Consiliului, a Directivei 1999/10/CE a Comisiei, a Directivei 2000/13/CE a Parlamentului European și a Consiliului, a Directivelor 2002/67/CE și 2008/5/CE ale Comisiei și a Regulamentului (CE) nr. 608/2004 al Comisiei, cu modificările și completările ulterioare.
Cu toate că nu este popularizată informația, există un larg consens științific referitor la riscurile majore asupra sănătății publice generate de consumul în cantități mari de acizi grași trans-nesaturați. Aportul caloric zilnic mai mare de 2% provenit din acizi grași trans-nesaturați crește riscul de deces prin boală cardiovasculară cu 20-32%, mai mult decât orice alt macro-nutrient. De asemenea, acizii grași trans-nesaturați cresc riscul de accident vascular cerebral, diabet zaharat, obezitate, neoplazii și boală Alzheimer.
În 2010 se considera că doar acizii grași trans-nesaturați sunt responsabili de 50.000 de decese anual în Europa. IHME (Institute for Health Metrics and Evaluation), institut independent de măsurători în sănătate, estimează că pe locul 1 ca pondere a factorilor de risc pentru deces și dizabilitate în România se află riscul alimentar.
