Eurodeputații au dat miercuri undă verde noii legislații care va proteja jurnaliștii și mass-media din Uniune de ingerințele politice sau economice. Conform noii legi, adoptate cu 464 voturi pentru, 92 împotrivă și 65 abțineri, statele membre vor avea obligația să protejeze independența mass-mediei, iar toate formele de intervenție în deciziile editoriale vor fi interzise.
Protejarea muncii jurnaliștilor
Autorităților le va fi interzis să facă presiuni asupra jurnaliștilor și editorilor pentru ca aceștia să își dezvăluie sursele, inclusiv prin mijloace ca plasarea lor în detenție, aplicarea de sancțiuni, percheziționarea birourilor sau instalarea unor softuri de supraveghere intruzive pe dispozitivele lor electronice.
Parlamentul a adăugat garanții semnificative pentru situațiile în care pot fi utilizate programele spion (spyware). Autorizarea lor se va face de la caz la caz de o autoritate judiciară în scopul anchetării unor infracțiuni grave pasibile de pedepse privative de libertate. Chiar și în astfel de situații, persoanele vizate vor avea dreptul de a fi informate după începerea supravegherii și o vor putea contesta în fața unei instanțe.
Independența editorială a furnizorilor publici de servicii mass-media
Pentru a împiedica folosirea în scopuri politice a mijloacelor publice de informare în masă, conducătorii lor și membrii consiliilor lor de administrație ar trebui aleși prin proceduri transparente și nediscriminatorii, pentru un mandat suficient de lung. Demiterea lor nu va fi posibilă înainte de încheierea contractului, cu excepția cazurilor în care nu mai îndeplinesc criteriile profesionale.
Furnizorii publici de servicii mass-media vor trebui să fie finanțați prin proceduri transparente și obiective, iar fondurile alocate ar trebui să fie sustenabile și previzibile.
Transparența structurilor de proprietate
Pentru ca publicul să știe cine controlează mass-media și ce interese ar putea influența relatările de presă, toate organizațiile de știri și afaceri curente, indiferent de dimensiunea lor, vor avea obligația să publice informații despre structura lor de proprietate. Informațiile vor fi incluse într-o bază de date națională. Organizațiile vor trebui să menționeze și dacă sunt deținute direct sau indirect de stat.
Alocarea echitabilă a publicității de stat
Furnizorii de servicii mass-media vor avea obligația să informeze publicul și despre fondurile primite ca publicitate de stat și despre ajutoarele financiare de stat, inclusiv de la țări din afara Uniunii.
Fondurile publice pentru presă sau platformele online vor trebui să fie alocate conform unor criterii transparente, proporționale și nediscriminatorii. Informațiile despre cheltuielile cu publicitatea de stat vor fi publice și vor include suma totală anuală și suma alocată fiecărei organizații mass-media în parte.
Protejarea libertății presei din Uniune în fața marilor platforme
Eurodeputații au prevăzut un mecanism care va împiedica platformele online foarte mari, ca Facebook, X (fostă Twitter) sau Instagram, să restricționeze arbitrar sau să elimine conținutul mass-media independent. Platformele vor trebui mai întâi să facă distincția între mass-media independentă și sursele neindependente. Entitățile mass-media vor fi informate atunci când o platformă intenționează să le elimine sau să le restricționeze conținutul și vor avea la dispoziție 24 de ore pentru a răspunde. Doar după ce primește răspunsul, sau în lipsa unui răspuns, platforma va putea să elimine sau să restricționeze conținutul, dacă acesta nu îndeplinește în continuare condițiile.
Entitățile mass-media vor avea posibilitatea să se adreseze unui organism de soluționare extrajudiciară a litigiilor. Ele vor putea și să solicite un aviz din partea Comitetului european pentru servicii mass-media, un comitet nou la nivel european, alcătuit din autorități naționale de reglementare. Acesta va fi înființat în temeiul Legii privind libertatea mass-mediei.
Raportoarea Sabine Verheyen (PPE, Germania) a declarat: „Importanța pluralității mass-mediei pentru o democrație funcțională nu poate fi subliniată suficient. Libertatea presei este amenințată la nivel mondial, inclusiv în Europa: asasinat în Malta, amenințări la adresa libertății presei în Ungaria și multe alte exemple demonstrează în mod clar acest lucru. Legea europeană privind libertatea mass-mediei este răspunsul nostru la această amenințare și un moment-cheie pentru legislația europeană. Ea prețuiește și protejează dublul rol al mass-mediei ca industrie și gardian al democrației.”
Raportoarea Comisiei pentru libertăți civile, Ramona Strugariu (Renew, România), a declarat: „Jurnaliștii au acum un aliat, un set de instrumente care îi protejează, le sporește independența și îi ajută să facă față provocărilor, interferențelor și presiunii cu care se confruntă adesea la locul de muncă. Acest regulament este un răspuns adresat lui Orbán, Fico, Janša, Putin și celor care doresc să transforme mass-media în propriile instrumente de propagandă sau să răspândească știri false și să destabilizeze democrațiile noastre. Niciun jurnalist nu ar trebui să se teamă vreodată de orice fel de presiune atunci când își face treaba și informează cetățenii.”
Prin adoptarea acestui raport, Parlamentul răspunde așteptărilor cetățenilor, exprimate în concluziile Conferinței privind viitorul Europei: introducerea unei legislații care să abordeze amenințările la adresa independenței mass-mediei și să aplice normele UE în materie de concurență în sectorul mass-mediei, pentru a preveni monopolurile, precum și pentru a asigura pluralismul și independența mass-mediei față de ingerințele politice, corporative și/sau străine nejustificate [propunerile 27(1) și (2)]; combaterea dezinformării prin legislație și orientări pentru platformele online și rețelele sociale [33 (5)]; apărarea și sprijinirea mass-mediei libere, pluraliste și independente și asigurarea protecției jurnaliștilor.
