Preşedintele francez Emmanuel Macron, care deschide luni un summit franco-african la Nairobi, în Kenya, îi apără pe europeni, afirmând că ei „nu sunt prădătorii acestui secol” în Africa, spre deosebire de China, într-un interviu publicat de Jeune Afrique şi The Africa Report, preluat de AFP, citată de Agerpres.
În acest interviu, Macron reaminteşte că a „condamnat ferm colonizarea” încă din 2017, anul în care a ajuns la putere.
„Dar nu voi pune totul pe seama” colonizării, deoarece „nu trebuie să exonerăm de orice responsabilitate cele şapte decenii care au urmat independenţei” majorităţii fostelor colonii europene din Africa, adaugă el, cerându-le liderilor africani să „îmbunătăţească guvernarea”.
Confruntat cu criticile îndreptate către fostele puteri coloniale, el afirmă că „paradoxul este că europenii nu sunt prădătorii acestui secol”. „Europa apără ordinea internaţională, multilateralismul eficient, statul de drept, comerţul liber şi deschis”, în timp ce Statele Unite şi China „se află într-o logică a confruntării comerciale”, fără respectarea regulilor, spune el.
În ceea ce priveşte mineralele critice şi pământurile rare, „China, ca să dăm un exemplu, operează într-un cadru prădător: le prelucrează pe plan intern” şi creează „dependenţe cu restul lumii”, susţine el. „Nu asta propunem noi”, insistă preşedintele francez, pledând pentru o „strategie de autonomie atât pentru Europa, cât şi pentru Africa”, astfel încât să nu „depindă de niciun nou imperiu, oricare ar fi acesta”.
El cere din nou o transformare a „arhitecturii financiare internaţionale”, în special pentru a „stabili un sistem de garanţii financiare pentru a atrage investitori privaţi” în Africa – o temă centrală, pe care o împărtăşeşte cu preşedintele kenyan William Ruto, care va fi pe ordinea de zi a celei de-a doua zile a summitului Africa Forward de la Nairobi, marţi.
Întrebat despre forţele armate care au preluat puterea în trei ţări din Sahel (Mali, Burkina Faso şi Niger) între 2020 şi 2023, precipitând despărţirea de Franţa şi plecarea armatei franceze, Emmanuel Macron a răspuns: „Sunt convins că trebuie să lăsăm aceste state şi liderii lor, chiar şi pe cei care au condus lovituri de stat, să îşi traseze propriul curs”.
El reiterează că Franţa are o prezenţă militară în Sahel la cererea acestor ţări pentru a combate ameninţarea jihadistă. „Când prezenţa noastră nu a mai fost dorită, după loviturile de stat, am plecat. Nu a fost o umilinţă, ci un răspuns logic la o situaţie dată”, afirmă el.
„O nouă eră este pe cale să înceapă. Sahelul va reveni într-o zi la o guvernare normală” cu „lideri aleşi democratic cărora le pasă cu adevărat de poporul lor”, potrivit şefului statului francez.
sursa – AGERPRES
