Ministerul Finanţelor a aprobat şi publicat normele de aplicare a mecanismului de compensare de 2 miliarde de lei pentru stingerea plăţilor restante ale administraţiilor publice locale, a anunţat, marţi, instituţia.
„Ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, a semnat Ordinul pentru punerea în aplicare a prevederilor art.17 alin.(3)-(19) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.41/2026 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2026. Ordinul aprobă normele metodologice şi formularele prin care devine operaţional mecanismul de compensare în valoare de 2 miliarde de lei, destinat stingerii plăţilor restante înregistrate la 30 septembrie 2026 de unităţile administrativ-teritoriale, de instituţiile publice finanţate din bugetele locale şi de spitalele publice din reţeaua autorităţilor administraţiei publice locale. Mecanismul funcţionează în circuit închis, prin Trezoreria Statului: datoriile administraţiilor locale către furnizori se sting concomitent cu datoriile fiscale ale aceloraşi furnizori către bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetele fondurilor speciale”, se arată înr-un comunicat al Ministerului Finanţelor.
Datele publicate lunar de Ministerul Finanţelor arată că arieratele (plăţile restante cu o vechime de peste 90 de zile) sunt generate aproape integral de bugetele locale. La 31 august 2026, arieratele bugetelor locale se ridicau la 612,9 milioane lei, în creştere cu 3,7% faţă de luna anterioară, şi reprezentau peste 97% din arieratele bugetului general consolidat (630,6 milioane lei). Aproape 166 de milioane lei dintre acestea au o vechime de peste un an.
Ministerul Finanţelor susţine, în context, că evoluţia din ultimul an confirmă caracterul recurent al fenomenului. După reducerea de la finalul anului 2025 (de la 798,8 milioane lei în noiembrie la 573,6 milioane lei în decembrie), arieratele locale au urcat din nou la 644,3 milioane lei în ianuarie şi la 672,9 milioane lei în februarie 2026 şi s-au menţinut, pe tot parcursul anului, la un nivel de peste 600 de milioane lei. La acestea se adaugă plăţile restante cu vechime sub 90 de zile, precum şi sumele certe şi exigibile datorate furnizorilor de energie termică şi operatorilor de transport public local pe baza deconturilor justificative.
„Efectele acestor reglementări se propagă în economie, companiile care au executat lucrări sau au prestat servicii pentru comunităţile locale şi nu au fost plătite ajung, la rândul lor, să acumuleze datorii la bugetul de stat. Mecanismul de compensare rupe acest lanţ, stingând simultan datoria autorităţii locale către furnizor şi datoria fiscală a furnizorului către stat”, explică MF.
Pot fi stinse plăţile restante către furnizorii de bunuri, servicii şi lucrări, înregistrate în contabilitate la 30 septembrie 2026 şi raportate potrivit legii; sumele certe şi exigibile datorate furnizorilor de energie termică în sistem centralizat, pentru diferenţa dintre preţul reglementat şi preţul de facturare al energiei termice livrate populaţiei; sumele certe şi exigibile datorate operatorilor serviciului public de transport de călători, cu titlu de compensaţie de serviciu public; plăţile restante şi obligaţiile fiscale ale unităţilor administrativ-teritoriale, ale instituţiilor şi ale spitalelor din subordine către bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetele fondurilor speciale, inclusiv cele care condiţionează menţinerea eşalonărilor la plată.
Potrivit acestui mecanism, unitatea administrativ-teritorială încheie cu fiecare furnizor un acord de stingere a obligaţiilor, în care suma datorată furnizorului este corelată cu obligaţiile fiscale ale acestuia, confirmate prin certificatul de atestare fiscală emis de autoritatea fiscală centrală. Până la 25 noiembrie 2026 inclusiv, unitatea administrativ-teritorială depune cererea la Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice/Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice, însoţită de situaţia obligaţiilor de plată, de certificatele de atestare fiscală şi de acordurile încheiate.
Structurile teritoriale ale Ministerului Finanţelor verifică cererile în cel mult două zile lucrătoare şi transmit zilnic Ministerului Finanţelor solicitările de repartizare. Ministerul Finanţelor repartizează sumele pe judeţe şi Municipiul Bucureşti în cel mult trei zile lucrătoare, în ordinea cronologică a primirii cererilor şi în limita celor 2 miliarde de lei.
În termen de o zi lucrătoare de la comunicarea Ministerului Finanţelor, sumele sunt repartizate pe unităţi administrativ-teritoriale, iar acestea depun ordinele de plată la Trezoreria Statului în cel mult trei zile lucrătoare.
Trezoreria Statului verifică ordinele de plată, autorităţile fiscale confirmă în aceeaşi zi concordanţa cu obligaţiile fiscale, iar plata se decontează direct în contul de stingere a creanţelor fiscale deschis pe codul fiscal al furnizorului. Obligaţiile fiscale sunt stinse cel târziu în ziua lucrătoare următoare, iar contribuabilii sunt înştiinţaţi în termen de 10 zile lucrătoare.
Ministerul Finanţelor arată că astfel vor câştiga atât administraţiile locale (comunele, oraşele, municipiile, judeţele şi sectoarele Municipiului Bucureşti), instituţiile publice finanţate integral sau parţial din bugetele locale şi spitalele publice din reţeaua autorităţilor locale care îşi sting plăţile restante fără presiune suplimentară asupra bugetelor proprii, cât şi mediul de afaceri, pentru că acele companii care au lucrat pentru administraţiile locale şi nu au fost plătite îşi recuperează creanţele prin stingerea propriilor datorii fiscale, inclusiv a accesoriilor şi a sumelor care condiţionează eşalonările la plată. „Obţin astfel o situaţie fiscală curată, evită executarea silită şi îşi păstrează accesul la finanţare şi la achiziţii publice”, susţine MF.
Pe lista câştigătorilor nominalizaţi de Finanţe se află şi furnizorii de energie termică, care încasează sumele certe datorate pe baza deconturilor justificative, înaintea sezonului rece, dar şi statul statul, care colectează creanţe fiscale greu recuperabile, reduce arieratele din sectorul public şi din economie şi deblochează lanţurile de plăţi, fără ieşiri efective de numerar din Trezorerie. Sumele se regăsesc integral în veniturile bugetului general consolidat.
„Peste 97% din arieratele statului sunt la primării, consilii judeţene şi spitale gestionate la nivel local, iar în spatele lor sunt firme care au lucrat pentru comunităţi şi au ajuns, neplătite, cu datorii la ANAF. La rectificare am pus 2 miliarde pe masă şi stingem simultan datoria primăriei către firmă şi datoria firmei către stat. Nu dăm bani, stingem datorii – iar banii se întorc la buget sub formă de taxe colectate. Am construit acest mecanism pentru a rupe un cerc vicios: primării care nu îşi pot plăti furnizorii, companii care, neplătite, nu îşi pot plăti taxele, şi arierate care se refac de la un an la altul. Cele 2 miliarde de lei sprijină atât mediul de afaceri, cât şi autorităţile publice locale, prin Trezorerie: sting datoriile administraţiilor locale, curăţă situaţia fiscală a companiilor care au lucrat pentru comunităţi şi se întorc, în aceeaşi zi, la bugetul de stat sub formă de taxe colectate. Este o măsură care sprijină colectarea, mediul de afaceri şi statul deopotrivă. Îi încurajez pe primari şi pe preşedinţii consiliilor judeţene să depună cererile cât mai repede, termenul fiind 25 noiembrie”, a declarat ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, în comunicat.
Sursa: AGERPRES
