Guvernul României, a adus un omagiu în memoria victimelor Holocaustului atât printr-un ceremonial de depunere de coroane la Monumentul Memorial al Holocaustului la care a participat premierul Viorica Dăncilă cât și prin consilierul de stat Dana Varga, şi Asociaţia Uniunea Civică a Tinerilor Romi din România care au organizat tot astăzi, la Cracovia, Polonia, un eveniment de comemorare şi omagiere a memoriei victimelor Holocaustului din România şi din întreaga lume.
Cu ocazia Zilei Holocaustului – 9 octombrie – Guvernul României îşi exprimă solidaritatea faţă de victimele tragicelor evenimente din timpul celui de-al doilea război mondial din lagărele de concentrare.
Discursul premierului Viorica Dăncilă la manifestările dedicate Zilei Naţionale de Comemorare a Victimelor Holocaustului:
”Viorica Dăncilă: Doamnelor și domnilor, stimați invitați,
Comemorăm astăzi unul din momentele tragice ale istoriei țării noastre, 9 octombrie, data care marchează începând cu anul 2004, Ziua Națională de Comemorare a Victimelor Holocaustului din România. Doresc să aduc în fața domniilor voastre un omagiu memoriei victimelor Holocaustului, acest episod dureros fiind parte a memoriei colective românești de care avem datoria să ne amintim. Este o zi îndurerată, în care evocăm imaginea familiilor şi generaţiilor care au pierit, destinelor care au fost distruse, comunităţilor întregi dispărute. Totodată, rememorăm importanţa şi simbolistica celor care au stat drepţi între popoare şi care, în cele mai negre momente ale istoriei, s-au uitat pe sine pentru a întinde o mână de ajutor vecinului, prietenului, colegului de şcoală, omului de lângă ei. La peste 7 decenii de la acest tragic moment al istoriei noastre comune, mai sunt printre noi puţini supravieţutitori care pot sta mărturie vie a trecutului. Din păcate, la începutul acestui an s-a stins una din vocile memoriei: scriitorul Aharon Appelfeld, supravieţuitor al Holocaustului din Bucovina şi Transnistria. Mărturiile supravieţuitorilor Holocaustului au un rol extrem de important în lupta împotriva intoleranţei, discriminării şi excluderii de orice fel. Moştenirea lăsată nouă de supravieţuitorii Holocaustului trebuie transmisă fiecărei generaţii. Este de datoria noastră să nu uităm niciodată cele întâmplate. Participarea mea alături de distinşi invitaţi la un eveniment solemn precum cel de azi îmi confirmă dimensiunea obligaţiei morale care ne revine tuturor, de a depune toate eforturile pentru a combate orice fel de manifestare antisemită, xenofobă şi pentru a evita ca astfel de drame să mai aibă loc. Eforturile semnificative pe care România le-a realizat în ultima perioadă în ceea ce priveşte asumarea trecutului, condamnarea negării Holocaustului şi antisemitismului au avut ca rezultat în prim-planul vieţii sociale şi politice o abordare în spiritul respectului faţă de adevărul istoric. În ultimii ani România a realizat o serie de paşi importanţi pentru sprijinirea studierii Holocaustului, astfel încât generaţiile tinere să descopere adevărul despre această pagină dramatică a istoriei. Aș dori să subliniez că legislația română are prevederi foarte clare, ce condamnă negarea Holocaustului și incitarea la antisemitism. În luna iunie 2018, Parlamentul României a adoptat o lege specială privind combaterea antisemitismului. Astfel, antisemitismul a fost definit în termenii utilizați de către Alianța Internațională pentru memoria Holocaustului. Adoptarea acestei legi este angajamentul României în lupta împotriva anisemitismului și a oricăror manifestări de rasism, xenofobie, discriminare rasială și intoleranță. În aceeași linie, Guvernul României susține consolidarea eforturilor pentru includerea în programele educative a problematicii genocidului romilor din perioada celui de-Al Doilea Război Mondial și pentru asigurarea unor condiții sociale decente ultimilor supraviețuitori romi ai deportărilor în Trasnistria. De asemenea, aș dori să amintesc și implicarea deplină a Guvernului României în proiectul unui muzeu al Holocaustului la București. Ca prim-ministru al României, voi sprijini în continuare orice activitate sau inițiativă menită să promoveze conviețuirea într-un climat de respectare a drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, precum și participarea României ca stat democratic la acțiunea comună de combatere a antisemitismului și xenofobiei. De altfel, în această perioadă de intensă consultare pentru stabilirea programului Președinției României a Consiliului Uniunii Europene, suntem preocupați ca atunci când vorbim despre Europa valorilor comune, aceste drepturi și libertăți fundamentale, precum și combaterea discriminării să se regăsească printre obiectivele mandatului nostru. Vă mulțumesc!”
Evenimentul are scopul să aducă în atenţia societăţii consecinţele genocidului săvârşit de regimul nazist, inclusiv asupra cetăţenilor de etnie romă, şi a fost organizat cu participarea a patruzeci de studenţi aparţinând acestei etnii, precum şi sociologi, istorici, profesori universitari şi reprezentanţi romi ai instituţiilor statului.
„Evenimentele de comemorare a victimelor Holocaustului ne amintesc de suferinţele îndurate de semenii noştri, în mare parte evrei, dar şi romi şi alte minorităţi, de consecinţele devastatoare ale urii rasiale şi de pericolul ideologiilor extremiste. Este de datoria noastră morală să ne asigurăm că astfel de atrocităţi nu se vor mai repeta vreodată, să înţelegem că drepturile, libertăţile fundamentale ale cetăţenilor şi respectul faţă de semeni stau la baza evoluţiei unei societăţi democratice”, a subliniat consilierul de stat Dana Varga, potrivit unui comunicat al Guvernului.
