Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, a transmis miercuri, 15 ianuarie a.c., un mesaj cu prilejul Zilei Culturii Naţionale şi aniversării a 170 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu. Mesajul, prezentat de consilierul Sergiu Nistor, în cadrul sesiunii solemne a Academiei Române, aminteşte că Academia Română propunea, în urmă cu 10 ani, Parlamentului României instituirea zilei de naştere a lui Mihai Eminescu drept sărbătoare naţională şi marcarea datei de 15 Ianuarie drept zi a culturii române.
„Felicit Academia Română pentru tradiţia frumoasă pe care a instituit-o şi o patronează. Aflată fericit între sărbătorile unirii românilor de la 1 Decembrie şi 24 Ianuarie, 15 Ianuarie celebrează creaţia eminesciană, cheia de boltă a identităţii noastre naţionale. Ziua de naştere a poetului naţional ne reuneşte în jurul limbii şi literaturii române, ne dă oportunitatea de a ne cinsti artiştii, dar şi ocazia de a reflecta asupra destinului culturii şi patrimoniului nostru naţional. Ziua Culturii Naţionale ne-a oferit, de fiecare dată, un valoros moment de consens şi de coeziune în jurul valorilor fundamentale ale spiritualităţii societăţii româneşti, un prilej de bucurie pentru recunoaşterea lor universală şi de speranţă în destinul lor european. Pentru această preţioasă moştenire, îi suntem recunoscători lui Mihai Eminescu şi culturii căreia El îi este Luceafăr de 170 de ani!”, a arătat Iohannis în mesajul său.
Potrivit şefului statului, educaţia şi şcoala au constituit factorul coeziv între generaţii şi au produs valorile de care societatea românească a avut nevoie.
Preşedintele a subliniat importantele repere ale acestui parcurs, de la 1848 la 1918 şi până la Revoluţia română anticomunistă din 1989, care au fost pregătite şi animate de marile noastre personalităţi culturale, în timp ce românii au văzut în însuşirea valorilor europene şansa înfăptuirii idealului naţional şi nicidecum pierderea propriei identităţi.
„Marile centre de cultură ale occidentului i-au inspirat pe cărturari şi pe politicieni în construirea unei Românii moderne. După Marea Unire, în contact cu principalele curente culturale interbelice, operele artiştilor români au obţinut o recunoaştere mondială. Astăzi, poeţii şi prozatorii noştri, pictorii şi cineaştii „noului val”, compozitorii şi interpreţii, artiştii scenei dramatice şi lirice româneşti îşi găsesc afirmarea, admiraţia şi publicul fidel peste tot în lume. La festivaluri şi la târguri internaţionale, în simezele muzeelor şi galeriilor de pe toate meridianele globului, operele artiştilor români şi cultura românească, în ansamblul ei, îşi îndeplinesc nobila misiune de autentic ambasador al identităţii şi diversităţii societăţii noastre. Din această perspectivă, integrarea europeană şi apartenenţa României la spaţiul democratic occidental, departe de a cauza un atac la identitatea naţională, reprezintă în fapt o mare oportunitate pentru creatorii care dau astăzi strălucire culturii noastre”, a adăugat Iohannis.
El a arătat că, după ce au fost confruntaţi cu cenzura comunistă, artiştii români au de 30 de ani oportunitatea de a-şi fructifica libertatea şi au probat cu prisosinţă înţelepciunea de a evita capcanele demagogiei şi populismului, ca şi forţa de a se impune prin talent şi creativitate în faţa globalismelor nivelatoare.
„Acestea sunt profilul şi contribuţia culturii româneşti contemporane la viitorul „dulcei Românii”. Expresiile diversităţilor artistice, provenind din tradiţiile majorităţii româneşti ori din cele ale minorităţilor naţionale, edifică o societate creativă, a identităţilor care contribuie laolaltă la dezvoltarea durabilă a comunităţilor. Tocmai de aceea, stimularea creaţiei şi garantarea reală a libertăţii creatorului, precum şi sprijinirea circulaţiei valorilor culturale româneşti trebuie să fie pilonii angajamentului consecvent al statului în domeniul culturii. Accesul liber şi nediscriminatoriu la produsul cultural, inclusiv prin edificarea unei infrastructuri culturale funcţionale, este obiectivul pe care trebuie să îl urmărească o Românie normală, ţara care îşi valorifică resursele strategice, între care la loc de cinste se găsesc spiritualitatea şi creativitatea. La acest angajament, programul România Educată, pe care l-am iniţiat, îşi va aduce şi el o contribuţie deosebită. Cu prilejul acestei sărbători, care uneşte românii de pretutindeni, doresc să îi felicit pe toţi cei care îmbogăţesc, prin creaţia lor, cultura naţională şi să-i salut pe cei care o servesc cu trudă şi angajament în instituţiile publice. Lor, ca şi întregii naţiuni, le spun că Preşedintele României se va afla, şi în acest al doilea mandat, în slujba culturii române şi a protejării patrimoniului naţional”, a concluzionat preşedintele.
La rândul său, premierul Ludovic Orban a arătat că celebrarea Zilei Culturii Naţionale pe 15 ianuarie, data de naştere a marelui poet Mihai Eminescu, este omagiul pe care statul român îl aduce geniului eminescian şi semnificaţiei pe care acesta a avut-o atât în ulterioara efervescenţa literară din ţara noastră, cât şi în recunoaşterea creaţiei naţionale printre valorile importante ale culturii universale.
„Adaug omagiul meu în faţa staturii sale artistice şi salut sărbătorirea Zilei Culturii Naţionale ca pe un moment identitar deosebit. Cultura este cea care a stat mereu în avangarda luptei pentru libertatea spiritului, a inspirat valorile, a lărgit orizontul omului de a înţelege şi depăşi bariere ridicate de temeri sau prejudecăţi. Este singura mărturie de identitate pe care nimeni nu o poate pierde şi singurul avut tangibil de care un om nu poate sărăci”, a afirmat premierul, citat de un comunicat al Guvernului.
El a adăugat că, prin sistemul de credinţe şi valori, prin conservarea şi perpetuarea elementelor comune, cultura a adus trăinicie naţiunii române şi a făcut posibile acte politice şi sociale majore. România de astăzi, cu idealurile şi valorile sale, cunoscută drept o voce distinctă în lume, este un rod incontestabil al culturii.
„Guvernul pe care îl conduc are proiecte ambiţioase în domeniul culturii, menite să contribuie la proeminenţa profilului cultural românesc în tezaurul culturii universale. Îmi doresc ca implicarea cu politici şi resurse în conservarea de patrimonii şi în stimularea creaţiei artistice să răspundă armonios talentului creatorilor români şi iubitorilor pasionaţi de creaţia culturală. Pentru că popoarele dăinuie atât cât rămâne vie cultura lor. Multă inspiraţie şi mult succes artiştilor României!””, a menţionat şeful guvernului.
