„Viața omului e prinsă între două promisiuni mincinoase: „nu veți muri” și „nu veți învia”. Primul gând semețește mintea; cea de-a doua șoaptă moleșește voința. Ispita luciferică, pe de o parte, dar și căderea-n deznădejde, pe de altă parte. Orgoliul intelectual dublat, apoi, de prăbușirea-n cinism, hedonism sau abjecție. Unde găsim calea cea dreaptă? În recunoașterea propriilor noastre limite. În asumarea neputinței prin invocarea harului divin. În cultivarea credinței, nădejdii și dragostei”, scrie, pe Facebook, teologul Mihail Neamţu.
El mai spune: „Prinși între globalismul elitelor și gloata enervată, între imperiul Uniunii Europene și patria natală, între umanismul secular și creștinismul tradițional, între vocația cosmopolită și specificul etnic, fiecare european civilizat își caută identitatea proprie, cultivând darurile strămoșilor, dar păstrând deschiderea către Celălalt”.
