Ministerul Justiției a lansat în dezbatere publică Strategia națională de reintegrare socială a persoanelor private de libertate 2020-2024. Documentul arată că nici unul dintre cei peste 20.000 de deținuți nu au urmat în 2017 și 2018 un curs de calificare profesională în cadrul proiectelor cu finanțare europeană, iar în programele agențiilor de ocupare a forței de muncă au fost incluse mai puțin de 700.
„Având în vedere procentul crescut al populației de rit ortodox (89,57% din persoanele custodiate), implicarea Bisericii Ortodoxe Române, alături de reprezentații altor culte religioase recunoscute la nivel național, este relevantă și din perspectiva acţiunilor de diminuare a marginalizării sociale și de sprijinire a persoanelor care au executat pedepse privative de libertate, la întoarcerea în mediul de provenienţă. Colaborarea preotului capelan de penitenciar cu parohiile, centrele social-filantropice și mănăstirile ortodoxe, prin valorificarea reţelei de suport social-filantropic a BOR, ar putea contribui semnificativ la susţinerea persoanelor aflate în detenţie, care urmează să revină în comunităţile de provenienţă”, se arată în Strategie.
Printre problemele identificate la ieșirea din penitenciar sunt: lipsa actelor de identitate,dificultăți privind revenirea în familie și comunitate, lipsa unei locuințe/unui adăpost, lipsa resurselor financiare/lipsa hranei sau a îmbrăcămintei, dificultăți privind accesul pe piața muncii, în contextul existenței cazierului judiciar și lipsa de suport din partea comunității.
Potrivit documentului Ministerul Justiției, 2018 a fost al șaptelea an consecutiv în care criminalitatea sesizată a scăzut la nivel național (-2,4% față de anul 2017), înregistrând cea mai mică valoare din ultimii 11 ani.
Din perspectiva ratei de recidivă, în țara noastră, în prezent, nu există evidențe specifice – din cauza absenței unui cadru formal de reglementare a obligațiilor de monitorizare a persoanelor care părăsesc sistemul penitenciar. Raportat la datele gestionate de Administrația Națională a Penitenciarelor, analiza statistică a informațiilor privind ponderea deținuților recidiviști, din populația carcerală generală, a indicat, în ultimii 10 ani, un trend relativ descendent, astfel: 44,82% (2009), 38,44% (2018), potrivit documentului citat.
