Ministrul apărării, Nicolae Ciucă, s-a întâlnit joi, la sediul Ministerului Apărării Naţionale, cu ministrul economiei, antreprenoriatului şi turismului, Claudiu Năsui.
Pe timpul întâlnirii, specialiştii militari au prezentat echipei conduse de ministrul Năsui detalii cu privire la programele esenţiale de înzestrare pentru următorii 10 ani, precum şi o proiecţie a achiziţiilor certe pe care Armata României intenţionează să le facă de la operatorii economici naţionali în perioada 2021-2030.
Reprezentanţii Ministerului Apărării Naţionale au exprimat dorinţa de a angrena într-o măsură cât mai mare industria naţională de apărare în dezvoltarea programelor de înzestrare ale Armatei României.
Echipa Ministerului Economiei a apreciat deschiderea la dialog a MApN şi paşii concreţi făcuţi în domeniul creşterii oportunităţilor de implicare a operatorilor economici de stat şi privaţi din ţara noastră în zona furnizării de produse şi servicii pentru Apărare. Cei doi miniştri au fost de acord că „ştiind care sunt nevoile apărării pe linia achiziţiei de echipamente noi, a muniţiilor şi pieselor de schimb, dar şi serviciile de mentenanţă necesare, industria noastră de apărare se poate adapta astfel încât să acopere cât mai mult din nevoile de înzestrare ale MApN”.
„Ţinta este să aliniem, în cel mai eficient mod, cererile noastre cu oferta companiilor româneşti, rezultatul fiind că o parte din bugetul apărării va fi reinvestit în economia naţională. Ne-am propus ca în 2021 să menţinem acelaşi nivel al implicării industriei româneşti de apărare, răspunzând astfel unui interes naţional de securitate. În plus, prin injectarea de capital în economia românească, vom contribui în mod direct la revigorarea industriei naţionale de apărare şi la înfiinţarea de locuri de muncă cu un grad ridicat de specializare”, a declarat ministrul Ciucă pe timpul întâlnirii.
În anul 2020, MApN a efectuat plăţi directe către operatori din economia naţională în valoare totală de peste 1,5 miliarde de lei. În plus, s-au efectuat plăţi de aproximativ un miliard de lei către companii străine care au ca subcontractori companii din industria naţională.
De asemenea, s-au efectuat plăţi pentru lucrări de infrastructură de circa 750 de milioane de lei. Aceste plăţi nu includ cheltuielile efectuate pentru funcţionarea cazărmilor, achiziţiile de alimente sau echipament.
