Suntem departe de a fi eficienţi şi la un nivel acceptabil în colectarea deşeurilor, dar sper ca, în următorii ani, investiţiile din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) să ajute autorităţile locale şi companiile să-şi îndeplinească ţintele care sunt extrem de ambiţioase la nivel european, a declarat, joi, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Barna Tanczos.
„Sustenabilitatea înseamnă şi reciclarea deşeurilor non-menajere, cele voluminoase şi care astăzi, din păcate, nu au o reţea dezvoltată. La o distanţă de fiecare casă, de fiecare apartament trebuie să existe o locaţie unde să putem să ne ducem mobilierul uzat, cauciucurile uzate, sticla, pantofi, toate deşeurile voluminoase sau toate deşeurile din construcţii rezultate de la renovarea apartamentului. Această infrastructură trebuie construită şi atunci oraşele vor fi, într-adevăr, sustenabile. Deocamdată, suntem departe de a fi eficienţi în colectarea deşeurilor electrice şi electronice, departe de a fi la un nivel acceptabil de colectare a deşeurilor, de a avea un sistem de colectare eficient. Sper ca, în următorii ani, investiţiile din PNRR să ajute autorităţile locale şi companiile să-şi îndeplinească ţintele care sunt extrem de ambiţioase la nivel european”, a afirmat Tanczos.
Oficialul a menţionat, totodată, că oraşele sustenabile sunt cele în care procentul de deviere a deşeurilor de la groapa de gunoi este semnificativ.
„Putem face multe clasamente (pentru oraşele sustenabile, n.r.), dar trebuie să ţină cont de criteriile pe care le luăm în calcul. Oraşele cele mai sustenabile au în primul rând un procent de deviere de la groapă a deşeurilor municipale. Din acest punct de vedere sunt oraşe, cum ar fi Cluj, Zalău, Târgu Secuiesc sau Gheorghieni, care ajung la un procent mare, de 30%, de 40% a deşeurilor care nu se depozitează la groapă, ci se colectează selectiv şi se reciclează. Aceste procente pot fi atinse doar dacă autoritatea publică locală se implică efectiv în convingerea cetăţenilor şi în campanii de conştientizare despre cum se face colectare selectivă a deşeurilor”, a spus ministrul de resort.
Barna Tanczos a participat, joi, la Gala finală de premiere a proiectelor selectate în cadrul competiţiei Respo City, iniţiativă lansată în luna martie a acestui an de Asociaţia Respo DEEE, cu sprijinul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP).
În finala concursului s-au calificat şase proiecte, iar juriul format din Ştefan Ghenciulescu, Teodora Meţiu, Mihai Drăgan, Şerban Ţigănaş, Lorena Brează şi Cristian Blidariu a stabilit următoarea listă: Mirona-Maria Iancu, Dan Chirca – Universitatea de Arhitectură şi Urbanism Ion Mincu; Ştefania Burlacu, Sabrina Stoica – Universitatea de Arhitectură şi Urbanism Ion Mincu; Denisa Petra Boţ, Emanuel Andrei Cotiară – Facultatea de Arhitectură şi Urbanism Timişoara; Mădălina Facaeru, Laurenţia Tolea – Universitatea de Arhitectură şi Urbanism Ion Mincu; Andreea Elena Istrate – Universitatea de Arhitectură şi Urbanism Ion Mincu; Daniela-Ionela Firicel, Bianca-Ioana Hoagea – Universitatea de Arhitectură şi Urbanism Ion Mincu.
Primele trei locuri ale clasamentului au fost ocupate de către: Denisa Petra Boţ, Emanuel Andrei Cotiară – Facultatea de Arhitectură şi Urbanism Timişoara (Locul I – premiu de 5.000 de euro), Andreea Elena Istrate – Universitatea de Arhitectură şi Urbanism Ion Mincu (Locul II – premiu de 2.000 de euro) şi Ştefania Burlacu, Sabrina Stoica – Universitatea de Arhitectură şi Urbanism Ion Mincu (Locul III – premiu de 1.000 de euro).
Sursa: AGERPRES
