Peste 36 de milioane de europeni au participat, în 2025 și 2026, în proiectele și programele finanțate prin Fondul Social European Plus și Erasmus+, aproape 8% din populația totală a Uniunii Europene (UE), anunță Roxana Mînzatu, vicepreședinte executiv al Comisiei Europene.
”Cum a fost 2026 până acum? Au fost luni intense. În portofoliul pe care îl gestionez, două dintre principalele instrumente prin care Europa investește direct în oameni sunt Fondul Social European Plus și Erasmus+. În 2025 și 2026, peste 36 de milioane de europeni au participat în proiectele și programele finanțate prin cele două fonduri. Aproape 8% din populația totală a UE. Aproximativ 450.000 de proiecte și programe sunt în desfășurare”, a declarat comisarul european, pe Facebook.
Cum a fost 2026 până acum? Au fost luni intense.
În portofoliul pe care îl gestionez, două dintre principalele instrumente prin care Europa investește direct în oameni sunt Fondul Social European Plus și Erasmus+.
În 2025 și 2026, peste 36 de milioane de europeni au participat în proiectele și programele finanțate prin cele două fonduri. Aproape 8% din populația totală a UE.
Aproximativ 450.000 de proiecte și programe sunt în desfășurare.
Până la finalul lui 2026, estimăm că peste 100 de miliarde de euro vor fi în implementare prin Fondul Social European Plus din totalul bugetului acestuia pentru cadrul financiar multianual 2021-2027. Sunt bani care merg direct în finanțarea serviciilor sociale, în măsuri de incluziune, în sistemele de educație și programe de formare, în programe de combatere a șomajului și acces pe piața muncii. Aproximativ 65% din această contribuție europeană merge către regiunile mai puțin dezvoltate, iar mai mult de jumătate dintre participările raportate sunt ale persoanelor sub 30 de ani.
În ceea ce privește Erasmus+, până la final de an estimăm că vom avea o angajare de circa 22 miliarde Euro din fondurile totale de 27 miliarde Euro. O imagine relevantă: doar în 2025 au beneficiat de Erasmus peste 1,7 milioane de Europeni – elevi, cadre didactice, tineri, sportivi, etc.
Pe lângă gestionarea acestor instrumente financiare de importanță majoră, 2026 a însemnat pași politici importanți:
Premieră în istoria UE: Am adoptat Strategia europeană pentru combaterea sărăciei. Nu e doar despre sprijin pentru vulnerabili. Propune măsuri de prevenție. Un accent mare: accesul la locurile de muncă. Mai ales pentru cei 50 milioane europeni din afara pieței muncii și care ar putea lucra. Pentru asta am lansat și procesul juridic, prevăzut de Tratate, de consultare a partenerilor sociali cu privire la oportunitatea elaborării unui instrument legal european în domeniul activării persoanelor din afara pieței muncii europene.
Necesar: Am consolidat instrumentul Garanției europene pentru copii. Propunem un card european pentru copiii vulnerabili care beneficiază de Garanție. Includem în Garanție și siguranța copiilor vulnerabili (online si offline).
Upgrade important la procesul anual al Semestrului European – educația, competențele și capitalul uman sunt incluse de acum în centrul coordonării politicilor bugetare, fiscale, sociale între nivelul UE și nivelul național. Recomandarea Capital Uman ajunge în capitale cu un semnal politic major.
Concretizăm Uniunea Competențelor: Am aprobat primele proiecte care pilotează Garanția Europeană pentru Competențe. Ideea este simplă: dacă o fabrică se restructurează, să intervenim înainte ca oamenii să ajungă în șomaj. Care este calea cea mai eficientă de a ajuta ca acesti oameni să își păstreze statutul de angajat dar și un job bun? Am selectat la finanțare șase proiecte pilot din UE pentru a vedea, în practică, ce funcționează și ce nu. România participă în două dintre aceste șase proiecte pilot.
Simbolic și puternic: am modificat regulile stagiilor de practică la Comisia Europeană (Blue Book traineeships) așa încât, din 2026 încolo, să poată deveni stagiari la Comisie și absolvenții de învățământ profesional și tehnic. Este încă o cale de a spune că Europa respectă pe cei care aleg profesii cruciale precum tehnician, electrician, instalator, specialist IT.
Reușită istorică: După aproape zece ani de negocieri, am deblocat modernizarea regulilor europene de coordonare a securitatății sociale pentru milioanele de lucratori mobili din Europa. Dincolo de limbajul tehnic al Regulamentului 883 este o idee simplă: dacă pleci să muncești în una sau mai multe alte state membre UE, drepturile și asigurările tale sociale vin cu tine de o manieră corectă și echitabilă.
Adevărul este că Europa trece prin schimbări uriașe: construirea unei baze industriale europene autonome și cu vulnerabilități minime, securitatea energetică și eliminarea importurilor care vulnerabilizează, transformarea demografică către un continent mai longeviv, schimbări climatice, inteligența artificială.
Nu sunt schimbări pe care le putem opri.
Dar putem alege dacă doar reacționăm la ele sau ne pregătim din timp.
– Putem interveni după ce o fabrică se închide sau putem pregăti oamenii înainte.
– Putem compensa următoarea factură la energie, putem oferi subvenții sau putem investi inteligent în producție, stocare, rețele și interconectări.
– Putem privi efectele unei secete continentale care scade dramatic debitul Dunării ca pe o criză a lui 2026 sau putem elabora măsuri structurale de pregătire în modul în care gestionăm apa și energia.
O politică socială puternică în Europa presupune să construim rezilența și capacitatea colectivă dar și individuală de a trece cu bine prin toate aceste schimbări sau alte provocări viitoare.
Iar a doua parte a anului vine cu alte dosare importante: mobilitatea echitabilă a forței de muncă, învățământul profesional și tehnic, o nouă viziune pentru educație, cum asigurăm locuri de muncă de calitate în noile contexte, o nouă strategie europeană pentru sport – doar ca să menționez pe cele mai importante.
Și, dincolo de elemente de portofoliu, continuă negocierile pentru viitorul buget european 2028-2034. Comisia a propus 2 trilioane Euro pentru a răspunde unor nevoi fără precedent. Acum, statele membre și Parlamentul negociază. Scăderile acestor alocări pot însemna mari riscuri pentru viitorul nostru comun.
Un lucru este clar:
Europa nu își poate reduce decalajul de competitivitate și nici nu poate deveni mai puternică fără să investească, inteligent dar cu prioritate, în oameni – în formarea lor, în reziliența lor, în serviciile care îi capacitează.
Asta este, de fapt, miza muncii mele la Comisia Europeană”, scrie Mînzatu.
