Europarlamentarul Dan Motreanu (PNL) spune că Ministerul Culturii a obținut două succese importante pentru protejarea patrimoniului românesc. În cadrul celei de-a 46-a sesiuni a Comitetului Patrimoniului Mondial UNESCO, două dosare românești au fost acceptate pentru includerea în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO: Ansamblul monumental „Calea Eroilor” creat de Constantin Brâncuși la Târgu Jiu și Frontierele Imperiului Roman – Dacia.
În cadrul celei de-a 46-a sesiuni a Comitetului Patrimoniului Mondial UNESCO, două dosare românești au fost acceptate pentru includerea în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO: Ansamblul monumental „Calea Eroilor” creat de Constantin Brâncuși la Târgu Jiu și Frontierele Imperiului Roman – Dacia.
În cadrul celei de-a 46-a sesiuni a Comitetului Patrimoniului Mondial UNESCO, două dosare românești au fost acceptate pentru includerea în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO: Ansamblul monumental „Calea Eroilor” creat de Constantin Brâncuși la Târgu Jiu și Frontierele Imperiului Roman – Dacia.
Ansamblul monumental „Calea Eroilor” reprezintă o capodoperă a artei monumentale moderne. Este compus din patru elemente principale: Masa Tăcerii, Aleea Scaunelor, Poarta Sărutului și Coloana Infinitului, fiecare având o semnificație profundă și un impact vizual impresionant.
Includerea Ansamblului monumental „Calea Eroilor” în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO subliniază valoarea universală excepțională a acestui sit cultural. Recunoașterea la nivel internațional aduce un omagiu atât talentului și viziunii artistice a lui Constantin Brâncuși, cât și patrimoniului cultural românesc.
Frontierele Imperiul Roman, cunoscute sub numele de „limes”, reprezintă un sistem complex de fortificații și drumuri construite de romani pentru a apăra granițele provinciei Dacia.
Frontiera nu a fost doar o barieră militară, ci și un factor de integrare culturală și economică. În jurul fortificațiilor s-au dezvoltat așezări mixte, unde coloniștii romani și populațiile locale interacționau, schimbând produse și idei. Drumurile construite de-a lungul limesului au facilitat comerțul și mobilitatea, contribuind la romanizarea Daciei și la răspândirea limbii latine și a culturii romane.
