Ovidiu Pânişoară, specialist în educație, e de părere că multe dintre noile discipline obligatorii sunt introduse la presiunea sau la influența publică a unor organizații sau a unor curente de opinie, apărute în spațiul public, dar care nu au nicio treabă cu dezvoltarea, transformarea și cu progresul copiilor, potrivit Gândul, scrie r3media.ro.
Interlocutorul Gândul recunoaște că, în multe astfel de demersuri, nimeni nu se gândește concret la elevi, nici nu urmează o linie coerentă cap-coadă, în ceea ce înseamnă școala românească de secol XXI.
Expertul a vorbit în nenumărate rânduri și despre necesitatea de a regândi programele școlare pentru și în folosul elevilor, fără să fim tributari altor influențe și presiuni.
„Probabil că o să supăr pe destul de multă lume care este foarte hotărâtă într-o anumită direcție, dar cred că aceste discipline – nici măcar nu o să mă pronunț asupra faptului dacă se justifică sau nu – sunt introduse în dezvoltarea elevilor, nu pentru că acești elevi ar avea sau nu nevoie de ele, ci la presiunea sau la influența publică a unor organizații sau a altora, a unor curente de opinie care nu au nicio treabă cu dezvoltarea și cu progresul copiilor. Și nu mă refer strict la aceste discipline (de care a vorbit ministrul Educației – n.r.), ci la orice s-a întâmplat în ultimii zeci de ani.
Nimeni nu se gândește concret la elevi, nimeni nu se gândește la o linie directoare, la un fir logic, o chestiune coerentă cap-coadă. Tare îmi este teamă că aceste mici adausuri – care, în sine, nu sunt neapărat rele – dar procedura, modul în care ele apar în schemă, este una care pune sub semnul întrebării orice fel de apariție a unei astfel de discipline”, consideră Ovidiu Pânișoară.
De asemenea, expertul este de părere că în astfel de demersuri, părerea specialiștilor este cea mai importantă. Pânișoară nu neagă importanța anumitor discipline, însă spune că aceste noi materii, precum Istoria Comunismului sau Istoria Romilor, oricum se studiază în corpul Istoriei României.
„Cred că disciplinele de această factură, mai ales cele care sunt sub o anumită dezbatere publică, ar trebui să fie, într-adevăr, discipline opționale, adică să fie la decizia școlii. Și dacă profesorul, grupul, comunitate le consideră importante, atunci să aibă de unde să aleagă. Dar să faci o anumită disciplină obligatorie, aici trebuie să te întrebi cu adevărat dacă această disciplină este necesară tuturor elevilor și dacă este mai importantă – evident că orice disciplină este necesară – decât altele.
De ce spun asta? Pentru că, la un moment dat, bugetul de timp al copilului este limitat. Faptul că introduci ceva nou, înseamnă că, ori scoți ceva vechi, ori supraaglomerezi și mai mult timpul, mintea și efortul copilului de învățare. Ce scoatem dacă introducem noi discipline obligatorii? Ce dispare din acea schemă?
Nu spun că disciplinele enumerate nu au valoare, ba da au, dar nu cred că au valoare de sine stătătoare. Când vorbim despre Istoria României, vorbim și despre Istoria Comunismului și despre Istoria romilor. Într-adevăr, putem să dăm o importanță crescută, iar dacă istoricii spun acest lucru, putem da importanță crescută anumitor capitole. De exemplu, să se studieze mai rapid și mai puțin anumite perioade istorice și să se pună accentul pe alte puncte de dezvoltare. Dar, acest lucru trebuie să-l facă istoricii. Pe mine mă interesează foarte mult ca specialiștii să-și spună cuvântul”, mai spune expertul.
El mai precizează că introducerea de noi discipline nu face decât să încarce bagajul de informații al elevilor.
„Dacă eu segmentez și sparg aceste discipline, risc să nu mai aibă o astfel de viziune. Noi punem în spinarea copilului un bagaj de informații. Repet, nu mă pronunț dacă este bine sau rău, pentru că eu nu sunt istoric, dar mă pronunț asupra ideii de a introduce noi și noi discipline obligatorii.
Aș mai accentua un lucru și anume faptul că eu am propus, tot la liceu, în 2022, o disciplină numită managementul emoțiilor. Pentru că este importantă, răspunde unei nevoi sociale, iar eu mă bazez pe ce au arătat cercetările. Ea este în curriculum la decizia școlii, adică poate fi aleasă sau nu.
Mai exact, nu a devenit obligatorie și nici nu am vrut să devină obligatorie. Trebuie să conștientizăm anumite nevoi, care nu sunt aceleași peste tot în țară. Copiii nu trăiesc aceeași realitate, există lucruri generale și lucruri specifice. Când ajungi la nuanțe, te gândești la nevoile unei comunități, la nevoile copiilor pe care îi în sala de clasă, la nevoile unei generații”, își încheie Pânișoară mesajul.
Reamintim că, începând cu anul școlar 2023-2024, în școlile din România a fost introdusă disciplina „Istoria Evreilor. Holocaustul”.
