Capsula spaţială Starliner, construită de Boeing, va putea transporta din nou astronauţi, dar nu înainte de 2028, conform unui anunţ făcut luni de NASA, transmite marţi Space.com, noteaz[ Agerpres.
Dacă totul merge conform planului, capsula Starliner va efectua un zbor de testare fără echipaj uman către Staţia Spaţială Internaţională (ISS) în decembrie sau ianuarie, apoi va transporta astronauţi cândva în 2028, a anunţat NASA.
Este un vot de încredere pentru un vehicul spaţial care a întâmpinat unele eşecuri serioase în cele trei zboruri de testare de până acum. Starliner a fost lansată pentru prima dată în decembrie 2019, într-o misiune fără echipaj uman către ISS numită Orbital Flight Test (OFT). Cu toate acestea, capsula nu a reuşit să se întâlnească cu laboratorul orbital şi a rămas blocată pe o orbită greşită după ce a suferit probleme cu sistemul său de cronometrare de la bord.
Starliner a ajuns la ISS în cadrul misiunii OFT-2 fără echipaj uman, lansată în mai 2022. Dar nu a fost o călătorie în cele mai bune condiţii. Vehiculul Boeing a depăşit defecţiunea a două dintre propulsoarele sale de manevră orbitală şi control al atitudinii în timp ce urmărea staţia.
Apoi a urmat zborul de încercare cu echipaj (CFT), prima misiune cu astronauţi la bordul lui Starliner. CFT a fost lansat în iunie 2024, trimiţându-i pe Suni Williams şi Butch Wilmore de la NASA la ISS pentru o şedere planificată de 10 zile. La scurt timp după ce Starliner s-a lansat de pe rachetă, însă, au apărut unele probleme – şi anume scurgeri de heliu şi defecţiunea a cinci dintre cele 28 de propulsoare ale sistemului de control al reacţiei (RCS) al capsulei Starliner.
Ca şi în cazul OFT-2, Starliner a reuşit să treacă peste aceste probleme şi a ajuns la ISS. Dar, în cele din urmă, NASA a decis să nu rişte să-i trimită pe Williams şi Wilmore înapoi pe Pământ cu acest vehicul. Starliner s-a întors fără echipaj în septembrie 2024, iar cei doi astronauţi au rămas pe ISS timp de şase luni după aceea, ajungând în final acasă într-o capsulă SpaceX Crew Dragon în martie anul următor.
Starliner a fost imobilizat la sol de atunci, în timp ce SpaceX continuă să acumuleze misiuni de astronauţi pentru NASA. Agenţia a acordat contracte comerciale pentru zboruri cu echipaj ambelor companii în 2014. SpaceX a zburat cu succes versiunea sa de CFT în 2020 şi acum îşi încheie cel de-al 12-lea zbor operaţional de astronauţi către ISS pentru NASA. Această misiune se va încheia la scurt timp după lansarea Crew-13 a SpaceX, joi, 1 octombrie.
NASA a subliniat mult timp importanţa de a avea mai mult de un singur tip de vehicul funcţional pentru transportul astronauţilor, aşa că a rămas implicată în succesul Starliner – chiar şi după ce a declarat CFT un „accident de tip A”, cel mai grav, în februarie anul trecut.
O echipă comună Boeing-NASA a abordat problemele care afectează CFT, conform NASA. De exemplu, compania a urmărit scurgerile de heliu ca fiind cauzate de problemele supapelor – în special, degradarea care a avut loc după expunerea la tetroxid de azot, oxidantul din sistemul de propulsie al navei Starliner.
„De aceea, materialul etanşării a fost schimbat”, a declarat Dana Weigel, managerul Programului LEO (orbită terestră joasă) al NASA, în cadrul unei conferinţe de presă. „De asemenea, ne-am dat seama că trebuie să selectăm etanşări care se aflau pe partea mai largă a spectrului de toleranţă”, a adăugat ea. „Boeing a implementat deja toate aceste modificări pe nava spaţială Starliner-1″.
Starliner-1 este viitorul zbor de testare fără echipaj uman către ISS. Starliner-2 este misiunea cu echipaj uman care urmează să decoleze în 2028 – probabil la mijlocul acelui an, au declarat astăzi reprezentanţii Boeing.
Inginerii au luat, de asemenea, măsuri pentru a se asigura că o anomalie a propulsorului de tip CFT nu va afecta viitoarele zboruri Starliner. Am stabilit că anomalia propulsorului modulului echipajului este rezultatul coroziunii”, a spus Weigel.
„Acest lucru este creat de propulsorul rezidual de hidrazină combinat cu expunerea atmosferică – în special, dioxidul de carbon din atmosferă – aşa că Boeing a implementat proceduri pentru a elimina hidrazina şi, de asemenea, pentru a aplica o purjare continuă pentru a izola acele propulsoare de mediu”, a adăugat ea.
Nu toate aceste modificări vor fi testate pe Starliner-1, ceea ce explică de ce va exista o perioadă atât de lungă între acesta şi Starliner-2.
„După zborul (Starliner-1), NASA şi Boeing vor finaliza modificarea designului supapei propulsoare a modulului de serviciu”, au declarat oficialii agenţiei în comunicat. „Boeing va implementa, de asemenea, alte îmbunătăţiri pe întreaga navă spaţială, inclusiv instalarea de noi propulsoare pentru modulul echipajului, baterii şi modificări minore la sistemul de paraşute pentru o performanţă şi o fiabilitate sporite, în sprijinul certificării sistemului”, au adăugat ei.
NASA a anunţat luni că astronautul veteran al agenţiei, Woody Hoburg, va comanda misiunea Starliner-2. Nu se ştie încă nimic despre colegii săi de echipaj.
Hoburg şi-a exprimat încrederea în Starliner şi în echipele Boeing-NASA care vor lucra la vehicul în perioada premergătoare Starliner-2.
„Am pilotat multe tipuri de aeronave şi, permiteţi-mi să vă spun, Starliner este o navă spaţială pentru pilot”, a spus el în timpul conferinţei de presă de astăzi. „Starliner oferă echipajului capacităţi reale de a răspunde la evenimente neobişnuite. Acestea au fost exersate în timpul CFT şi, împreună cu echipa noastră de experţi în controlul zborului, capacităţile de control manual de pe Starliner au fost esenţiale pentru a realiza o andocare în siguranţă în ciuda numeroaselor defecţiuni ale propulsoarelor”.
Contractul Boeing pentru echipajul comercial se încheie în prezent cu Starliner-6. Starliner-1 până la Starliner-4 vor fi lansate pe rachetele Atlas V ale United Launch Alliance (ULA), la fel ca OFT, OFT-2 şi CFT. Dar venerabila rachetă Atlas V este scoasă din producţie şi pe cale de retragere, aşa că Starliner-5 şi Starliner-6 vor avea o altă rachetă – noua Vulcan Centaur al ULA.
Vulcan încă nu a fost certificat pentru a lansa misiuni cu echipaj, aşa că vor fi necesare unele lucrări şi în acest sens. Iar NASA va suporta o parte din factură.
sursa – AGERPRES
