Comisia Europeană, prin MCV sau alt mecanism, nu poate interveni asupra ordinii constituționale dintr-un stat membru al Uniunii Europene, afirmă fostul premier Adrian Năstase, referindu-se la Raportul MCV dat publicităţii marţi la Bruxelles. El îndeamnă la o reacţie fermă din partea României.
„Astăzi, pentru a zecea oară, Frans Timmermans ne-a repetat metafora cu maratonul, fiind, probabil, sincer îngrijorat de situaţia justiţiei din România.
Pot să sper că această abordare a candidatului Grupului Socialist din Parlamentul European la preşedinţia Comisiei va duce la un blat cinstit cu candidatul PPE şi că domnul Timmermans îşi va încheia maratonul electoral, anul viitor, şi va fi desemnat prim-vicepreşedinte al Comisiei, conduse de PPE, şi Înalt Reprezentant pentru politică externă al UE, în viitorul mandat.
Aşa că să nu îl certăm foarte tare. Poziţia sa în chestiunea MCV poate avea şi motive subiective. Aşa că să îl înţelegem. L-am înţeles noi şi pe Barroso, care acum se „chinuie” ca vicepreşedinte la Banca de investiţii Goldman Sachs, după ce s-a luptat cu corupţia din România”, a afirmat Năstase pe blogul personal.
Preşedintele Fundaţiei Europene Titulescu a subliniat că numeroase prevederi si reglementări criticate in Raport au trecut prin „furcile caudine” ale Curţii constituţionale iar textele Constituţiei din România au fost verificate din punctul de vedere al conformităţii cu tratatele europene.
- „Ca atare, a critica textele validate de Curtea Constituţională a României înseamnă a extinde nepermis competenţele Comisiei Europene”, a adăugat Năstase.
Potrivit fostului premier, există o jurisprudență relativ consistentă a CCR, şi a altor curți din Europa, care arată că actele legislative europene (directive, regulamente) suferă un control din partea Curților constituţionale ale statelor membre, dacă sunt neconforme cu textele Constituției statului respectiv.
În acest caz, a arătat Năstase, ele sunt suspendate de la aplicare până când sunt modificate corespunzător de către instituțiile europene, iar singurele situații în care se procedează invers (statul membru este cel care își va schimba textele constituţionale) este când ele contravin Tratatelor Uniunii Europene.
„În rest, o afectare a deciziilor unei Curți constituționale de către funcționari ai Comisiei europene este nepermisă şi neacceptată, întrucât intervine/încalcă ordinea constituțională naționala,care nu cade sub incidența principiului subsidiarității etc.
Singura instanța care poate opune (dar nu cenzura) hotărârile sale unor decizii ale Curților constitutionale este Curtea de Justiţie a Uniunii Europene – Marea cameră, dar numai privind aplicarea unor acte concrete (directive, regulamente) în mod defectuos, de către statul membru. Comisia europeană (prin MCV sau alt mecanism) nu poate interveni asupra ordinii constituționale din statul respectiv / în cazul nostru, cerând să fie înlăturate ( abrogate ?), suspendate legi deja supuse, de câteva ori, succesiv, controlului de constituționalitate al CCR.
Ar însemna o prevalenţă a unor documente ale funcționarilor COMISIEI fata de textele constituționale și legale consacrate de CCR, ceea ce iese din cadrul tratatelor. De asemenea, expertiza Comisiei de la Veneția nu are vreo valență constituțională, mai ales că, în acest caz, nu Curtea Constituţională i-a cerut opinia (nu a simțit nevoia să o facă), ci oameni politici, aflați în opoziție faţă de politicile publice ale guvernului și parlamentului, în justiţie, și unii magistraţi care se afirmă, de asemenea, ca voci critice, de opoziție (chiar dacă potrivit statutului lor au o obligație de rezervă).
- În acest context, în opinia mea, reacția României ar trebui să fie nu numai politică, ci și juridică, în faţa Comisiei dar și a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, dacă va fi nevoie. (…) Reacţia noastră, cred, trebuie să fie fermă, exprimată cu mijloace europene (spre exemplu, recursul la CJUE), recunoscând, în acelaşi timp, că este nevoie să îndreptâm în ţară ceea ce este de îndreptat”, a subliniat Năstase.
