Fondurile europene, finanțarea prin SAFE și continuarea reducerii deficitului bugetar sunt trei priorități majore pentru închiderea anului 2026 și construcția bugetului pentru 2027, spune ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.
Nazare a discutat ieri, la Bruxelles, cu Valdis Dombrovskis, Comisarul european pentru economie și productivitate, implementare și simplificare, despre perspectivele finanțelor publice ale României, cererile de plată nr. 5 și nr. 6 din PNRR, finanțarea prin instrumentul SAFE și provocările bugetare ale anului viitor.
- ”Discuția a fost una constructivă, inclusiv în ceea ce privește credibilitatea încadrării României în ținta de deficit programată pentru acest an. Progresele realizate în consolidarea fiscal-bugetară sunt importante, dar trebuie susținute prin consecvență, disciplină financiară și o gestionare atentă a riscurilor din ultimele luni ale anului.
3 obiective au fost în centrul dialogului:
Încasarea fondurilor europene aferente PNRR, esențială pentru finanțarea investițiilor și respectarea țintei de deficit.
În următoarele săptămâni, prioritatea este finalizarea procesului de evaluare a cererilor de plată nr. 5 și nr. 6 și valorificarea la maximum a finanțării europene disponibile.
România a mobilizat resurse bugetare foarte importante pentru investițiile din PNRR, inclusiv pentru plăți deja efectuate. În contrapartidă, trebuie să asigurăm încasarea fondurilor europene programate, în baza îndeplinirii și validării jaloanelor și țintelor asumate.
Există o legătură directă între realizarea reformelor, finanțarea europeană a investițiilor și echilibrul execuției bugetare. Orice sumă europeană neîncasată, pentru care statul a angajat deja cheltuieli, creează presiuni suplimentare asupra resurselor bugetare și a necesarului de finanțare.
De aceea, este esențială mobilizarea tuturor ministerelor și instituțiilor responsabile, în sprijinul demersurilor coordonate de colegii de la MIPE. Răspunsurile la solicitările de clarificare ale Comisiei Europene trebuie să fie complete, documentate și transmise la timp.
Ministerul Finanțelor susține acest efort cu toate instrumentele din sfera competențelor sale. Miza nu este doar absorbția fondurilor europene, ci și protejarea investițiilor publice fără a compromite obiectivele de consolidare fiscală.
Încasarea primei cereri de plată din SAFE, ulterioară prefinanțării, în valoare de aproximativ 1,2 miliarde de euro.
Am abordat cu comisarul Dombrovskis stadiul primei cereri de plată transmisă de România în cadrul instrumentului SAFE, precum și perspectiva disponibilizării acestor resurse până la sfârșitul anului. Din dialogul avut, această perspectivă este realistă, sub rezerva finalizării etapelor de evaluare și aprobare.
Instrumentul SAFE reprezintă o oportunitate importantă pentru România de a finanța investițiile strategice în apărare, infrastructură și capacități industriale, prin împrumuturi europene în condiții avantajoase.
Din perspectiva Ministerului Finanțelor, este esențial să corelăm calendarul investițiilor și al plăților cu disponibilitatea efectivă a finanțării europene, astfel încât să limităm presiunea asupra finanțării de pe piețe și să asigurăm predictibilitatea necesară derulării programelor.
Pregătirea bugetului pentru 2027 și adoptarea din timp a măsurilor necesare continuării consolidării fiscal-bugetare.
Anul 2027 va aduce provocări bugetare importante, care trebuie evaluate și asumate încă din etapa de pregătire a bugetului.
Trebuie să acomodăm simultan mai multe presiuni: necesitatea menținerii unui nivel ridicat al investițiilor publice, costurile de funcționare și finanțare a serviciilor publice, evoluția cheltuielilor de personal și a pensiilor, precum și creșterea necesarului de finanțare pentru apărare și implementarea programelor SAFE.
În același timp, trebuie să ținem cont de schimbarea structurii finanțărilor europene odată cu închiderea PNRR și de necesitatea asigurării resurselor pentru continuarea investițiilor care depășesc acest calendar.
Nu putem construi bugetul pentru 2027 prin simpla însumare a solicitărilor de cheltuieli. Avem nevoie de o evaluare realistă a veniturilor, a obligațiilor existente și a spațiului fiscal disponibil, dar și de decizii privind prioritizarea cheltuielilor și măsurile care trebuie adoptate înainte de aprobarea bugetului.
De aceea, este important să clarificăm și să închidem din timp discuțiile privind evoluția cheltuielilor de personal, politica salarială și pensiile, pentru ca aceste decizii să fie reflectate într-un cadru bugetar predictibil și sustenabil.
Totodată, creșterea cheltuielilor pentru apărare și utilizarea instrumentului SAFE trebuie integrate într-o planificare multianuală riguroasă, care să reflecte atât calendarul investițiilor, cât și impactul asupra deficitului, datoriei publice și necesarului de finanțare.
Obiectivul este să continuăm reducerea deficitului fără să sacrificăm investițiile care susțin dezvoltarea economică și fără să afectăm sustenabilitatea finanțării serviciilor publice esențiale.
Aceasta presupune nu doar disciplină bugetară, ci și reforme, prioritizare și o mai bună eficiență a fiecărui leu cheltuit.
Consolidarea fiscală trebuie să rămână credibilă inclusiv în fața partenerilor europeni, a investitorilor și a agențiilor de rating.
Consecvența în reducerea deficitului este fundamentală pentru protejarea ratingului de țară, menținerea accesului la finanțare și crearea condițiilor pentru reducerea costurilor de împrumut ale statului și ale economiei private.
România are nevoie de un buget pentru 2027 care să răspundă presiunilor reale, dar care să nu creeze noi dezechilibre. Un buget al responsabilității, al investițiilor și al continuării consolidării fiscal-bugetare.
Acesta este angajamentul pe care îl susținem în dialogul cu partenerii europeni și pe care trebuie să îl transpunem în deciziile bugetare din perioada următoare”, spune Nazare.
