Femeile cer Parlamentului European să combată câteva mari probleme: traficul de persoane și exploatarea sexuală, violența psihică și fizică asupra femeilor și diferența de salarizare între sexe.
Cu ocazia Zilei Internaționale a Femeii, pe 8 martie, Parlamentul European a solicitat un sondaj de opinie special dedicat femeilor europene în care evaluează impactul pandemiei asupra mai multor aspecte ale vieții acestora.
Rezultatele sondajului arată impactul semnificativ al pandemiei la nivel personal și profesional, inclusiv creșterea gravă a nivelului de violență împotriva femeilor.
Violența
Trei din patru femei (77%) din Uniunea Europeană consideră că pandemia a condus la intensificarea violenței fizice și emoționale împotriva femeilor. În afară de două țări (Finlanda și Ungaria), cifra depășește 50%, ajungând la 93% în Grecia și 90% în Portugalia. România se situează aproape de media europeană, cu 73% dintre femei care cred că pandemia a dus la creșterea violenței fizice și emoționale. Femeile identifică în mod clar mai multe măsuri esențiale pentru a contracara violența împotriva femeilor: simplificarea procedurii de denunțare a violențelor împotriva femeii, inclusiv la poliție (58%), diversificarea opțiunilor prin care femeile să poată cere ajutor, de exemplu prin linii telefonice de urgență (40%), sensibilizarea și formarea poliției și a aparatului judiciar cu privire la problemă (40%), îmbunătățirea independenței financiare a femeilor (38%).
Consecințe economice și financiare
38% dintre respondenți au declarat că pandemia le-a afectat negativ veniturile personale. Procentajul variază de la 60% în Grecia, 50% în România la 19% în Danemarca. Pandemia de COVID-19 a avut un impact negativ și asupra echilibrului dintre viața profesională și cea privată, susțin 44% dintre femeile intervievate.
În mai multe țări, cifra a depășit 50%: Cipru (68 %), Grecia (59 %), Malta (58 %), Luxemburg (56%), Italia (52%), Portugalia (52%) și Ungaria (51%). Dintre femeile intervievate în România, 48% consideră că pandemia a avut un impact negativ asupra echilibrului dintre viața profesională și cea privată. Nu în ultimul rând, 21% dintre femei doresc sau au decis să reducă permanent timpul pe care-l alocă muncii plătite.
Sănătatea mintală
Încă de la începutul pandemiei, probabilitatea era mai mare ca femeile să fie îngrijorate cu privire la prieteni și membri ai familiei sau să le simtă lipsa (44%), să se simtă stresate și temătoare (37%) și să fie preocupate în general de viitorul lor (33%).
Femeile consideră în general că măsurile introduse pentru a opri răspândirea pandemiei au avut un impact foarte mare asupra propriei lor sănătăți mintale.
Unele categorii sociale specifice au fost mai afectate decât altele, în funcție de măsura în cauză: circa jumătate dintre femeile cu copii sub 15 ani spun că închiderea școlilor și a centrelor de îngrijire a copiilor a avut un impact major asupra sănătății lor mintale.
La ce se pot aștepta femeile de la Parlamentul European?
Femeile din Uniunea Europeană consideră că Parlamentul European ar trebui să aibă următoarele priorități: să combată traficul și exploatarea sexuală a femeilor și copiilor (47%), violența fizică și psihică împotriva femeii (47%), diferența de salarizare dintre femei și bărbați și impactul ei asupra evoluției carierei profesionale (41%) și dificultățile întâmpinate de femei în a-și reconcilia viața privată cu cea profesională (31%), dar și să asigure protecția femeilor și fetelor care aparțin unor grupuri vulnerabile (30%).
